Craniul care rescrie istoria omenirii

Cercetatorii care efectuau sapaturi intr-un sit arheologic din
apropierea capitalei Georgiei, Tibilisi, au dezgropat o serie de
cranii umane ce sugereaza un inedit capitol euroasian in lunga
evolutie umana. Craniile, maxilarele si fragmentele de oase indica
faptul ca stramosii umani au migrat din Africa spre Asia cu mult
mai devreme decat a fost estimat initial. Se pare ca acestia au
petrecut o perioada lunga de timp in Asia, inainte de a se intoarce
in Africa pentru a completa istoria omului.

Expertii sunt de parere ca oasele fosilizate, dezgropate in locul
orasului medieval Dmanisi de la poalele Caucazului, au o vechime de
1,8 milioane de ani, devenind cele mai vechi ramasite umane
descoperite in afara Africii.

• Groenlanda este „critică” pentru apărarea Statelor Unite, transmite JD Vance
• „Podcast cu Prioritate” #89 by ProMotor debutează în 2026 cu Mihai Comșiț, coordonatorul echipei BlueStreamline Formula…

Ceea ce a atras atentia antropologilor este descoperirea ca acesti
hominizi sunt cu mult mai primitivi decat reprezentantii Homo
erectus, despre care s-a crezut ca au fost primii oameni care au
migrat in Africa, in urma cu un milion de ani.
„Populatia Dmanisi avea dimensiunea creierului cu 40 % mai mica
decat hominizii Homo erectus, chiar si statura lor era mai mica”,
declara profesorul David Lordkipanidze, directorul general al
Muzeului National din Georgia. „Inainte de aceasta descoperire,
teoria era ca hominizii care au venit din Africa in urma cu un
milion de ani aveau deja unelte sofisticate, iar anatomia corporala
era chiar avansata in ceea ce priveste capacitatea creierului si
lungimea membrelor”.
„Intrebarea este daca Homo erectus este originar din Africa sau
Eurasia, si daca este din Eurasia, a existat o migratie vice-versa?
Aceasta idee parea de-a dreptul prosteasca in urma cu cativa ani,
insa astazi nu mai pare chiar atat de stupida”, continua profesorul
Lordkipanidze.

Sursa: The Independent

CITESTE SI:

• Ce mancau oamenii
  preistorici?
  
• O unealta de os face lumina
  in Preistorie
  
• Berea veche de 9000 de ani
  ajunge in magazine