Descoperire remarcabilă: neuronii pot comunica într-un mod complet nou. ,,Această descoperire reprezintă o îmbunătăţire semnificativă a modului în care înţelegem memoria”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Noua descoperire ar putea ajuta cercetătorii să afle mai multe informaţii despre bolile neurodegenerative, precum Alzheimerul sau epilepsia, notează Science Alert.

,,Această descoperire reprezintă o îmbunătăţire semnificativă a modului în care înţelegem memoria, cogniţia, plasticitatea dezvoltării şi formarea reţelelor neuronale,” spune principalul cercetător Jeremy Henley, din cadrul Universităţii Bristol din Marea Britanie.

• O „genă a longevității” ar putea proteja creierul de îmbătrânire și demență
• Cercetătorii au descoperit de ce oamenii sunt preponderent dreptaci

,,Noi credem că este un studiu inovator care deschide noi porţi de cercetare ce ne vor face să înţelegem detaliile moleculare ale funcţiilor sinapselor,” adaugă el. 

Creierul uman este alcătuit din aproximativ 100 de miliarde de celule nervoase, fiecare realizând în jur de 10.000 de conexiuni sau sinapse. Fiecare conexiune este întărită sau slăbită în funcţie de mecanismele creierului pe care cercetătorii l-au analizat în decursul a zeci de ani. Până acum, unul dintre cele mai bine cunoscute mecanisme pentru creşterea fluxului de informaţii dintre sinapse este potenţarea pe termen lung sau PTL. 

PTL intensifică conexiunea dintre celule pentru ca transferul de informaţii să fie mult mai eficient, acesta având un rol important în bolile neurodegenerative, o cantitate prea mare de PTl poate provoca epiepsie, în timp ce o cantitate prea mică provoacă demenţă sau Alzheimer. 

PTL este controlat de proteinele numite, receptori NMDA.  ,,Aceste date ne dezvăluie faptul că receptorii kainate postsinaptici joacă un tot important în inducerea plasticităţii funcţionale sau structurale a hipocampusului,” notează cercetătorii. 

Experţii sugerează că au descoperit un nou mecanism care poate controla învăţarea şi memoria. 

,,Dacă vom reuşi să conservăm aceste semnale, am putea proteja creierul de anumite boli,” afirmă unul dintre cercetători. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: