Edmond Halley, savantul extraordinar, contemporan cu Newton, care a pus bazele astronomiei moderne. Cea mai importantă predicţie astronomică a avut loc chiar într-o seară de Crăciun

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Edmond Halley s-a născut pe 8 noiembrie 1656 în Haggerston, Shoreditch, Londra. Tatăl său deţinea proprietăţi şi avea o fabrică de săpun. Astfel, Halley a avut acces la educaţie aleasă, având profesor privat înainte să intre la St. Paul’s School, unde a excelat în matematică şi astronomie, scrie Space.

MESAJE DE CRĂCIUN 2018. O colecţie de urări, mesaje, felicitări şi sms-uri frumoase pentru un Crăciun Fericit

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

Apoi, Halley a intrat la Queen’s College, Oxford, în 1673, când avea doar 17 ani. A adus cu el o colecţie frumoasă de instrumente cumpărate de tatăl său. Acesta a realizat observaţii importante la Oxford, inclusiv o ocultare a lui Marte de Lună, publicând studii asupra Sistemului Solar şi a petelor solare.

Astronomul a renunţat la studii în 1676 pentru a călători la St. Helena în Atlanticul de Sud, unde a catalogat 341 de stele din Emisfera Sudică, descoperind un roi stelar în constelaţia Centaurului. De asemenea, a realizat prima observare a tranzitului lui Mercur, realizând că un tranzit similar al lui Venus ar putea fi folosit pentru a măsura dimensiunea Sistemului Solar. În timpul voiajului său, Halley a îmbunătăţit sextantul şi a cules date despre ocean şi atmosferă.

Halley şi-a publicat catalogul de stele în 1678, ceea ce i-a stabilit renumele de astronom. Regele Charles al II-lea a decretat ca Oxford să-i dea lui Halley titlul de Master of Arts. Acesta a devenit şi membru al Royal Society. La doar 22 de ani, a fost printre cei mai tineri membri ai grupului ştiinţific.

A lucrat cu savanţi de renume precum Cassini şi Newton

În anii următori, astronomul Edmond Halley a călătorit şi a continuat să facă observaţii ştiinţifice. A observat o cometă în Paris în anul 1680 şi a lucrat cu Giovanni Cassini pentru a-i determina orbita. 

În 1684, Halley, împreună cu colegii săi de la Royal Society, Christopher Wren şi Robert Hooke, l-au vizitat pe Isaac Newton pentru a discuta teorii ale mişcărilor planetare. Halley l-a convins pe Newton să-şi extindă studiile şi să-i permită să-i editeze lucrările. Halley a plătit toate cheltuielile, a făcut corecturile de rigoare şi a dus la printat Principia (sau Principiile Matematice ale Filosofiei Naturale) în anul 1687.

Halley a lucrat pentru Royal Society în mai multe proiecte. Edita jurnalul acestora numit Philosophical Transactions, care printre multe altele, a publicat prima hartă a curenţilor oceanici.

În anul 1698, astronomul a comandat o navă engleză într-o expediţie ştiinţifică. În două voiaje, Edmond Halley a realizat măsurători ale Atlanticului de Sud. De asemenea, a studiat variaţiile dintre Polul Nord magnetic şi Polul Nord geografic.

În 1704, Halley a devenit profesor de geometrie la Oxford. Continuându-şi munca în astronomie, Halley a publicat în 1705 o lucrare în care preciza că observaţiile din 1456, 1531, 1607 şi 1682 sunt atât de asemănătoare încât poate fi vorba despre aceeaşi cometă care se întoarce. Acesta a prezis că obiectul va reveni în 1758.

Halley a elaborat în 1716 o metodă de observare a tranzitului lui Venus, ceea ce a permis calcularea distanţei dintre Terra şi Soare. 

În 1718, prin compararea poziţiilor stelelor cu datele înregistrate de filosoful grec Ptolemeu, a dedus mişcarea stelelor.

Peste 2 ani, a devenit Astronomer Royal, cel mai important titlu pe care un astronom îl putea obţine în Anglia, continuându-şi studiile.

Edmond Halley a murit pe 14 ianuarie 1742 în Greenwich, Anglia. Nu a supravieţuit să vadă întoarcerea cometei numită acum Halley, în ziua de Crăciun a anului prezis corect, 1758. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Povestea fascinantei Halley, cometa care a intrat în istorie într-o noapte de Crăciun. Marii regi se temeau de ea

Strămoşii noştri aveau dreptate să se teamă de comete: ele pot aduce foamete, molime şi alte nenorociri

În urmă cu mai bine de 100 de ani, Terra trecea la o distanţă foarte mică pe lângă cometa Halley – VIDEO

Adrian Şonka, autorul „Ghidului micului Astronom”: „Nu poţi să te duci în deşertul Atacama să înveţi Carul Mare, e o risipă de resurse. O poţi face şi din bucătărie”