Prima pagină Stiinta

Top 10 experimente care au schimbat lumea

Marc Ulieriu | 08.26.2009 | ● Vizualizări: 5669
Top 10 experimente care au schimbat lumea     experimente, stiinta, tehnologie, fizica, vaccinare, gene, microbi + zoom
Galerie foto (11)

Pentru oamenii de stiinta, experimentele sunt testul de pe urma al realitatii, intrucat, acolo, in laborator, ei au puterea de a confirma sau de a infirma toate ipotezele legate de nasterea, natura sau evolutia Universului. In urma experimentelor stiintifice, s-au distrus mituri, s-au dezlegat mistere, s-au produs supertehnologii si, in cele din urma, perceptia noastra asupra vietii, asupra realitatii si asupra a ceea ce suntem s-a modificat.

1796. Edward Jenner sivaccinarea

La sfarsitul secolului al XVIII-lea, Lady Mary Worthley Montagu,sotia unui diplomat turc, aducea in Anglia vestea ca pe continentulasiatic unele persoane expuse variolei au devenit imune la aceastaboala. Tot mai multi medici au inceput sa le inoculezebolnavilor cantitati infime de tesut infectat cu variola, pentrua-i imuniza. Metoda s-a dovedit buna, cu toate ca una dinopt persoane tratate astfel murea.

Edward Jenner, un medic din Gloucestershire,si-a pus problema altfel. Pe 14 mai 1796, el a inserat materialinfectat cu variola taurinelor intr-o taietura de pe bratul luiJames Phipps, un baietel de 8 ani. Dupa 10 zile, Phipps s-a trezitcu febra usoara si pustule - semne caracteristice variolei. Jennera continuat sa "infecteze" baietelul cu cantitati infime devariola, pana cand acesta s-a vindecat complet. Tocmaiavusese loc prima vaccinare din istorie.

1857. Gregor Mendel sigenele

In forma ei originala, teoria evolutionista a lui Darwina folosit multe ipoteze speculative, intrucat savantulera nedumerit el insusi de modul cum se transmit caracteristicileunei specii de la o generatie la alta. In 1857 insa,in urma unei serii de experimente efectuate asupra plantelor,calugarul austriac Gregor Mendel a gasit raspunsul multasteptat. Mendel a aratat ca fiecare planta-parinte contribuie inmod egal la trasaturile mostenite de urmasi.

Observatia cruciala a lui Mendel a fost insa aceea catrasaturile nu se amesteca intre ele, ci ramandistincte: plantele inalte sau cele pitice producmostenitori care "cad" in una din cele doua categorii, mai degrabadecat intre ele. Acest fapt a demonstrat existenta unorpachete dis­crete, denumite mai tarziu gene, care integreazacaracteristicile speciei. Din nefericire, importantadesco­peririlor lui Mendel nu a putut fi apreciata si fructificatacu adevarat decat in secolul XX.

1860. Pasteur simicrobii

In ciuda convingerii, generale pe atunci, ca viata se iveste inmod spontan din materie moarta (de exemplu, din carne putrezita),chimistul francez Louis Pasteur credea mai degraba ca acestfapt se datoreaza microbilor invizibili - germenilor - dinaer. Pentru a-si demonstra teoria, el a introdus bucati decarne fiarta in mai multe sticle etanse, cu gatul in forma de S.Conform vechii teorii, in cateva zile, formele de viata ar fitrebuit sa apara in mod miraculos din carnea astfel depozitata.Totusi, dupa luni de asteptare, nu se intamplase nimic, iar pentruPasteur devenise clar ca fierberea carnii avusese dreptefect distrugerea germenilor prezenti in aceasta.

Sustinatorii aparitiei spontane a materiei vii au incercat sadea vina pe fierberea prealabila a carnii, care ar fi distrusmisterioasa "forta vitala" necesara aparitiei vietii. Pasteur ataiat gaturile catorva sticle si a asteptat. Conform vechii teorii,nimic nu ar fi trebuit sa se intample din moment ce, prin fierbere,"forta vitala" disparuse. Curand, insa, carnea a putrezit, deoarecemicrobii din aer primisera cale libera spre aceasta.

1877. ExperimentulMichelson-Morley

Daca conduci de-a lungul unei sosele cu 70 km/h si o masina vinespre tine cu aceeasi viteza, care este viteza insumata a celor douavehicule? Simplu: 140 km/h. Tine de logica, nu-i asa? Inca din anul1887, doi fizicieni americani, Albert Michelson si EdwardMorley, au aratat ca aceasta logica nu se aplica si razelor delumina. Cei doi se straduiau sa detecteze existenta "eterului", osubstanta despre care credeau ca se afla in intregul Univers sipermite luminii sa circule prin spatiu.

Cum cautarea a ramas fara rezultat, Michelson si Morley au ajunsla concluzia ca lumina are intotdeauna aceeasi viteza,independent de miscarea unui observator fata de aceasta.Concluzia lor i-a facut pe unii cercetatori sa priveascarezultatele cu scepticism, conside­rand ca miscarea Pamantului inspatiu ar fi alterat structura atomica a echipamentului utilizat.AlbertEinstein, pe atunci tanar functionar la un birou de patente dinElvetia, credea ca detine cheia dilemei. El aargumentat ca viteza luminii nu este una obisnuita, ci oconstanta universala, aceeasi pentru oricare observator. De undes-a nascut celebra formula E=mc2.

1888. Heinrich Hertz siundele radio

In 1888, o scanteie a palpait intr-un laborator intunecat dinGermania, gata pregatita pentru a impulsiona inceputul uneirevolutii tehnologice de o amploare fara precedent.Heinrich Hertz, 31 de ani, fizician la Institutul Tehnicdin Karlsruhe, tocmai construise un circuit electric capabil saproduca scantei. Cativa metri mai incolo, intr-un colt allaboratorului sau, un dispozitiv receptor le capta, prinfenomenul de inductie.

Hertz descoperise astfel existenta unor unde invizibile,de natura electromagnetica, in stare sa calatoreasca cuviteza luminii chiar si prin aer. Prezise matematic de catrefizicianul James Clerk Maxwell, cu 15 ani inainte de a fidescoperite de Hertz, aceste unde au devenit baza comunicatiilorradio si TV din prezent.

1919. Arthur Eddingtonsi confirmarea gravitatiei

Pe 7 noiembrie 1919, Albert Einstein a aflat caa devenit, peste noapte, cel mai important om de stiinta al lumiimoderne. Presa din intreaga lume a facut publice rezultatele unuiexperiment care demonstra ca teoria sa despre gravitatia generala ainlocuit vechea teorie a lui Newton. Conform enuntului luiEinstein, gravitatia este rezultatul curbarii spatiului sitimpului, fapt ce modifica traiectoria razelor de lumina care trecprin apropierea oricarei mase solide.

Arthur Eddington, astrofizician la Univer­si­tatea dinCambridge, a probat teo­ria lui Einstein masurand efectelecurbarii luminii prin intermediul stelelor vizibile in timpuleclipsei solare din luna mai a anului 1949. Teoria lui Einsteinprezicea o deviere a dru­mului luminii de la sursa de doua ori maimare decat cea progno­zata de teoria lui Newton.

1942. Enrico Fermi siprima reactie nucleara in lant

In urma cu 60 de ani, ideea de a extrage energie din atomi eraconsiderata absurda chiar si de catre unii dintre cei mai marisavanti ai lumii, inclusiv Einstein. Dar asta nu avea sa mai durezemult. Intr-o friguroasa zi de decembrie 1942, fizicianulitalian Enrico Fermi de la Universitatea din Chicago terminaconstructia primului reactor atomic. De forma sferica,deloc estetic, Chicago Pile 1 (CP-1) continea tone degrafit si uraniu radioactiv, alaturi de bare din cadmiu, pe post deelemente de control. Ansamblul era astfel construit incatsa absoarba neutronii emisi in cascada de atomii de uraniu, ceea cedeclansa reactia in lant.

Cand Fermi a cerut ca barele de cadmiu sa fie extrase incetul cuincetul, astfel incat neutronii sa fie in stare sa sustinaproducerea reactiei in lant, imensul reactor a inceput sa producaenergie. Fermi a lasat reactorul sa functioneze asa timp de patruminute si jumatate, dupa care l-a oprit. Desi reactorul a produsdoar o jumatate de watt, cantitatea i-a fost suficienta lui Fermipentru a demonstra ca reactia in lant exista si ca poate ficontrolata. Experimentul lui adus lumea in era nucleara.

1944. Oswald Avery sistructura ADN

Biologii Francis Crick si James Watson sunt creditati cafiind cei care au descoperit "secretul vietii", explicat destructura ADN din celulele vii. Inceputul, insa, avuseseloc mai devreme, prin experimentele efectuate de OswaldAvery si de colegii lui de la Universitatea Rockefeller din NewYork. Ani la rand, comunitatea stiintifica evitase studiulstructurii ADN, considerand aceasta structura prea simpla pentru aputea descrie impresionanta diversitate a vietii.

Majoritatea savantilor erau convinsi ca purtatoarele informatieigenetice sunt de fapt proteinele. Avery si grupul sau au demonstratca acestia se insala. Avery a evidentiat faptul ca, o datacu transferul ADN-ului de la un microb la altul, se transfera sica­rac­­teristicile acestuia. Crick si Watson au deciscontinuarea expe­rimentelor lui Avery, iar rezultatul le-a adus unPremiu Nobel.

1961. Stanley Milgramtesteaza obedienta

In luna iunie a anului 1961, un articol aparut in revistaNew Heaven Register din Connecticut, SUA, ii invita pecititori sa ia parte, in calita­te de subiecti, la un experimentpentru mai buna intelegere a mecanismelor memoriei. Articolul nudadea insa de banuit asupra adevaratei intentii a tanarului de 27de ani Stanley Mil­gram, profesor de psihologie laUniver­si­tatea Yale. Cei recrutati au fost intro­dusiintr-o incapere in care aveau sa fie martorii unui spectacolinedit: un om fusese impanzit cu electrozi capa­bili saprovoace socuri dureroase. Subiectilor li s-a cerut sa-i punaaces­tuia intrebari aflate pe o lista dinainte stabilita si sa-iadministreze "elevului" cate un soc electric la fiecare raspunsgresit. In acest scop, s-a utilizat o consola prevazuta cucomutatoare care aplicau tensiuni de la 15 la 450 de volti.

Desi separati printr-un perete, participantii la experimentputeau auzi strigatele de durere ale celui examinat, ca raspuns lasocurile electrice pe care le primea de fiecare data cand dadea unraspuns incorect. Cand tipetele acestuia s-au intensificat, multidintre recruti au inceput sa protesteze; totusi, la insistenteleresponsabilului de experiment, 65% dintre ei i-au administrat"elevului" tensiunea maxima, fapt care a facut ca tipetele sa setransforme intr-o tacere terifianta. Recrutilor li s-a dezvaluitadevarul abia la sfarsitul experimentului: de cealalta parte aperetelui se aflase un simplu actor, care nu patise nimic.Milgram a demonstrat astfel ca oameniiobisnuiti sunt capabili de abuzuri la adresa unei persoanenevinovate, atata timp cat se supun unei autoritati care isiasuma intreaga responsabilitate.

1997. Wilmut siclonarea

In februarie 1997, pe prima pagina a ziarelor de pe intregulmapamond, aparea fotografia lui Dolly - copia geneticaperfecta a unei oi, obtinuta de catre un grup de cercetatori de laInstitutul Roselin din Scotia, in frunte cu Ian Wilmut, prinutilizarea ADN-ului extras dintr-o singura celula. Catevaluni mai tarziu, aceiasi savantidezvaluiau crearea a doua noi clone, Molly si Polly,al caror ADN fusese modificat pentru a purta o gena umana menita saproduca in laptele celor doua oi un agent de coagulare a sangelui,indispensabil in vindecarea hemofiliei.

Aceste prime experimente reusite, in care se foloseau animaleclonate pentru a se produce in masa anumite componente folositoarein combaterea maladiilor, au fost considerate un mare pas inaintepentru domeniul farmaceutic. Dolly a murit in 2003, dupa ce a traitdoar jumatate din durata medie de viata a unei oi normale.

CITESTE SI: