Home » D:News » De ce le place copiilor să mănânce pământ? Cercetătorii oferă un răspuns surprinzător

De ce le place copiilor să mănânce pământ? Cercetătorii oferă un răspuns surprinzător

De ce le place copiilor să mănânce pământ? Cercetătorii oferă un răspuns surprinzător
Publicat: 08.02.2013
Celulele imune nu uită niciodată. Acesta este motivul pentru care devenim imuni şi pentru care vaccinurile funcţionează: celulele imune «ţin minte» agentul patogen şi construiesc un sistem de alertă care-i permite să-l identifice şi să se lupte cu el în cazul în care acesta revine. Un nou studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Stanford adaugă un element nou la această teorie veche asupra imunităţii. Se pare că celulele imune pot dezvolta aceste „amintiri” chiar şi pentru patogeni pe care nu i-au întâlnit niciodată. Acest lucru s-ar putea datora expunerii la microbi inofensivi, sau este posibil ca aceste amintiri să fie împrumutate de la alte celule, mai experimentate.

Descoperirea ar putea explica de ce bebeluşii şi copiii foarte mici sunt susceptibili la boli infecţioase. Aceştia nu au fost expuşi la suficienţi microbi inofensivi astfel încât sistemul lor imunitar să dezvolte această „precogniţie” care le permite să lupte împotriva agenţilor patogeni. „Descoperirea noastră ar putea oferi chiar un indiciu evoluţionar asupra motivului pentru care copiii mănâncă pământ”, spune autorul studiului, Mark Davis, un microbiolog şi imunolog de la Stanford. Copiii sunt atraşi de pământ pentru că simt nevoia de a-şi expune sistemele imunitare fragile la microbi, pentru a putea să-şi construiască un sistem de apărare.

Davis şi colegii săi au studiat un grup de celule T intitulate celule CD4, aceleaşi celule ce sunt atacate de virusul HIV. Celulele CD4 se regăsesc în fluxul nostru sangvin unde stau „de pază”, lansând un semnal de alarmă celulară atunci când identifică un agent străin. Celulele CD4 se împart în două clase: celule naive, care nu au fost expuse la un agent patogen şi care au nevoie de ceva timp pentru a reacţiona, şi celule de memorie, care s-au luptat deja cu un agent patogen şi sunt deja în căutarea sa. Celulele de memorie pot reacţiona în doar câteva ore, pe când celulele naive pot avea nevoie de zile şi chiar săptămâni, timp în care noi ne îmbolnăvim.

Acum câteva decenii, Davis a descoperit că celulele CD4 îşi rearanjează ADN-ul atunci când se divid, ceea ce creează o armată de celule T care au capacităţi de recunoaştere a agenţilor patogeni foarte specifice. Conform acestui studiu nou, această abilitate ar putea ajuta celulele să identifice şi agenţi patogeni pe care nu i-au mai întâlnit.

Cercetătorii au studiat mostrele de sânge de la 26 de adulţi sănătoşi şi au identificat celulele T care reacţionau la diferiţi patogeni. Jumătate dintre celule păreau să fie în stare de memorie, adică păreau să mai fi întâlnit respectivul agent patogen în trecut. Apoi, Davis şi colegii săi au testat persoanele, descoperind că de fapt nu mai fuseseră niciodată expuşi la acele boli. Apoi, cercetătorii au încercat acelaşi lucru pe nou-născuţi, folosind sânge extras din cordonul ombilical, descoperind că celulele bebeluşilor erau naive.

Pentru a testa ulterior această ipoteză, cercetătorii au apelat la doi adulţi care nu se vaccinaseră anti-gripal în ultimii 5 ani şi cărora le-au administrat vaccinul. După ce au fost invadaţi de acest virus mort, ce doreşte să ofere celulelor CD4 o nouă amintire, celulele CD4 de memorie s-au răspândit în corpul lor. În mod interesant, unele celule şi-au „adus aminte” de structuri celulare bacteriene diferite, ce nu aveau nimic de-a face cu gripa.

Cum reuşesc celulele naive acest lucru? Mediul este cheia. Oamenii sunt expuşi în mod constant la numeroase bacterii şi virusuri. „Aceste «amintiri» despre agenţi patogeni pe care sistemul nostru imunitar nu i-a întâlnit niciodată s-ar putea datora expunerii noastre constante la microorganisme inofensive, aflate în sol, în mâncare, pe piele, pe clanţa uşilor, pe telefoane şi pe căştile de iPod”, explică Davis.

Aşadar, nu vă îngrijoraţi de miliardele de bacterii, majoritatea inofensive, cu care intrăm în contact în fiecare clipă. Acestea ne ajută sistemul imunitar să fie pregătit în lupta cu agenţii patogeni.

Cercetarea apare în cea mai recentă ediţie a jurnalului ştiinţific Immunity.

Sursa: PopSci

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Unde a fost descoperit argintul?
Test de cultură generală. Unde a fost descoperit argintul?
Telescopul James Webb a descoperit ceva ce nu ar fi trebuit să existe la începuturile Universului
Telescopul James Webb a descoperit ceva ce nu ar fi trebuit să existe la începuturile Universului
Câți bani au pierdut angajații plătiți cu salariul minim în 2026?
Câți bani au pierdut angajații plătiți cu salariul minim în 2026?
Orașul în poți scăpa de amenda de parcare dacă faci un cadou unui copil
Orașul în poți scăpa de amenda de parcare dacă faci un cadou unui copil
Când îl vom vedea pe Robert Pattinson în rolul agentului 007?
Când îl vom vedea pe Robert Pattinson în rolul agentului 007?
Laureatul care a refuzat banii lui Nobel: „Numai o persoană diabolică a putut să inventeze premiul”
Laureatul care a refuzat banii lui Nobel: „Numai o persoană diabolică a putut să inventeze premiul”
Ce nu este indicat să mănânci înainte să te culci?
Ce nu este indicat să mănânci înainte să te culci?
Cel mai bun loc de trăit din Irlanda, „ignorat” de turiști. Ce poate fi vizitat aici?
Cel mai bun loc de trăit din Irlanda, „ignorat” de turiști. Ce poate fi vizitat aici?
Greșeala care a costat un cuplu 14.000 de lire sterline și o vacanță pierdută
Greșeala care a costat un cuplu 14.000 de lire sterline și o vacanță pierdută
Substanțele chimice eterne din obiectele pe care le folosim în fiecare de zi ne afectează mai mult decât știm
Substanțele chimice eterne din obiectele pe care le folosim în fiecare de zi ne afectează mai mult decât știm
De ce mai dezgropăm trecutul dacă avem atâtea probleme în prezent? Ce aflăm din arheologie
De ce mai dezgropăm trecutul dacă avem atâtea probleme în prezent? Ce aflăm din arheologie
NASA este pe cale să primească un mesaj de la o zi-lumină distanță pentru prima dată în istorie
NASA este pe cale să primească un mesaj de la o zi-lumină distanță pentru prima dată în istorie
Primul animal descris științific vreodată tocmai și-a „recăpătat” corpul
Primul animal descris științific vreodată tocmai și-a „recăpătat” corpul
Când a dispărut argintul de pe monede? Povestea unei decizii care a schimbat un regat
Când a dispărut argintul de pe monede? Povestea unei decizii care a schimbat un regat
Jennifer Lawrence, dincolo de „Jocurile Foamei”: actrița care a abandonat școala la 14 ani și a descoperit cât de scump se plătește celebritatea
Jennifer Lawrence, dincolo de „Jocurile Foamei”: actrița care a abandonat școala la 14 ani și a descoperit cât de ...
Jennifer Lawrence revine în „Jocurile Foamei”. Ce știm despre noul film, care prezintă cele mai sângeroase Jocuri din istoria Panemului
Jennifer Lawrence revine în „Jocurile Foamei”. Ce știm despre noul film, care prezintă cele mai sângeroase Jocuri ...
Ce a început să vadă un bărbat după o operație pe creier?
Ce a început să vadă un bărbat după o operație pe creier?
Oamenii de știință au inventat șosetele care fac mersul mai puțin obositor
Oamenii de știință au inventat șosetele care fac mersul mai puțin obositor