Sindromul Venus: „Pământul ar putea rămâne nu numai fără gheaţă, dar şi fără oameni”, avertizează un om de ştiinţă

Dr. James Hansen a fost, până de curând, directorul Centrului de Studii Spaţiale Goddard din New York, aparţinând NASA; este renumit pentru studiile sale de climatologie, ca şi pentru eforturile sale ce urmăresc conştientizarea, de către public, a pericolelor încălzirii globale.

În urmă cu câteva zile, el a renunţat la postul său în cadrul NASA pentru a se dedica activităţii de educare a oamenilor cu privire la chestiunea schimbărilor climatice.

• Un fost director Microsoft, impresionat de transformarea României din ultimii ani
• Ce cred europenii despre Donald Trump?

De asemenea, a publicat recent un articol în care analizează aşa-numitul „sindrom Venus” – situaţia în care încălzirea globală ar atinge un asemenea nivel, încât pe Terra nu va mai fi posibilă viaţa umană.

„Nu e deloc exagerat să sugerez, pe baza celor mai clare dovezi ştiinţifice de care dispunem, că arderea tuturor combustibililor fosili ar avea drept rezultat o planetă care va lipsită nu numai de gheaţă, ci şi de oameni”, a scris el. „Dacă ardem toţi combustibilii fosili, este cert că nivelul apelor mării va creşte cu zeci de metri. Singurul lucru în privinţa căruia ne putem contrazice este în cât timp vor deveni nelocuibile toate aşezările de coastă, ca urmare a creşterii cu mai mulţi metri a nivelului  mării.”

„E posibil, de asemenea, ca arderea tuturor combustibililor fosili să ducă, în cele din urmă, la declanşarea unui eveniment hipertermic.”

Un astfel de eveniment, numit runaway termic, reprezintă un proces în care creşterea temperaturii creează condiţii pentru o creştere şi mai accelerată a temperaturii (feedback pozitiv), în cele din urmă procesul scăpând de sub control şi putând avea efecte distrugătoare.

În cazul încălzirii globale, ceea ce dr. James Hansen numeşte un mini-runaway ar putea fi declanşat de topirea permafrostului (stratul de sol îngheţat din zonele arctice şi antarctice), un proces care se observă deja.

Pe măsură ce temperatura aerului şi a apelor oceanului creşte, materii bogate în metan, precum permafrostul şi hidraţii de metan (numiţi şi clathraţi sau „gheaţa de foc”)  se topesc. 

Metanul este astfel eliberat în atmosferă şi, fiind un gaz cu efect de seră foarte puternic, reţine căldură, accelerând astfel încălzirea.

O astfel de amplificare înseamnă că o încălzire drastică ar putea surveni mult mai repede decât prezic simulările computerizate realizate în mod obişnuit, susţin unii oameni de ştiinţă.

Conform articolului publicat de Hansen pe site-ul Universităţii Columbia, acest runaway ar putea face ca Pământul să devină asemenea planetei Venus.

Venus, a doua planetă de la Soare, este încadrată în categoria „planetelor de tip terestru” şi numită uneori „geamăna Terrei”, datorită asemănării cu planeta noastră în ceea ce priveşte mărimea, gravitaţia şi compoziţia.

Cu toate acestea, condiţiile de pe Venus sunt foarte diferite de cele de pe Pământ. Presiunea la suprafaţa lui Venus este de 90 de bari (comparativ cu 1 bar pe Terra). Atmosfera ei este foarte groasă şi este compusă predominant din dioxid de carbon; datorită acestor factori, temperatura la suprafaţa planetei este de cca. 500°C.

La început, probabil că Venus şi Pământul au avut compoziţii atmosferice similare, dar astăzi, pe Terra, spre deosebire de Venus, carbonul se găseşte predominant în scoarţa terestră.

„Pământul ar putea dobândi condiţii «cvasi-venusiene», în sensul unei presiuni la suprafaţă de 90 de bari, numai după ce ar rămâne fără oceane, prin disiparea hidrogenului în spaţiu”, a scris James Hansen.

„Este un scenariu plauzibil, dacă atmosfera se încălzeşte suficient pentru ca troposfera să se extindă în actuala stratosferă.”

Sursa: Mail Online