Top 10 specii noi descoperite în 2012

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Selecţia  este făcută de o comisie internaţională de specialişti în taxonomie – disciplina care studiază clasificarea formelor de viaţă -, iar anunţarea listei se face, în fiecare an, în ziua de 23 mai sau în preajma ei, în amintirea naturalistului suedez Carl Linnaeus, sau Carl von Linne, născut la 23 mai 1707. Carl von Linne este considerat părintele taxonomiei moderne, fiind cel care a pus bazele sistemului actual de clasificare a formelor de viaţă şi a creat nomenclatura binară utilizată şi azi în biologie (fiecare specie are o denumire ştiinţifică, formată din două părţi – numele de gen şi cel de specie).

Fără a mai pune la socoteală milioanele de specii de microorganisme, oamenii de ştiinţă estimează că există pe Pământ între 10 şi 12 milioane de specii de vieţuitoare. dintre care au fost descrise, denumite şi clasificate abia vreo 2 milioane.

Publicarea Top 10 al speciilor nou-descoperite este un mod de a atrage atenţia asupra biodiversităţii şi asupra importanţei cercetărilor de taxonomie. Cunoaşterea a ceea ce trăieşte pe Pământ este primul pas, absolut necesar  oamenilor de ştiinţă pentru a putea concepe programe de conservare a speciilor care să fie cu adevărat eficiente.

Iată, aşadar, cele 10 specii selecţionate, din peste 140 nominalizate. Specialiştii au ales în funcţie de mai multe criterii, acordând atenţie deosebită speciilor care prezintă aspecte sau comportamente neobişnuite, care trăiesc în habitate rare sau greu accesibile şi care, eventual, au o semnificaţie mai puternică pentru om – fie că joacă un anumit rol în  habitatele locuite de oameni, fie că sunt înrudite mai îndeaproape cu acesta. Ca să fie luate în considerare pentru aceste Top 10, speciile au trebuit să fie descrise, în articole de specialitate, în conformitate cu codul de nomenclatură, iar descrierea să fi fost publicată în cursul anului 2012.

Violeta pitică, Viola lilliputana – Peru

Este nu numai una dintre cele mai mici violete, dar şi una dintre cele mai mărunte plante dicotiledonate terestre. Cunoscută, la ora actuală, doar dintr-un singur loc din Anzii peruani, specia a fost colectată în anii 1960, dar descrisă abia în 2012. Întreaga porţiune aeriană (de deasupra solului) a plantei are abia 1 cm înălţime.

Spongierul-harpă, Chondrocladia lyra – SUA, Pacificul de Nord-Est

Este un animal marin cu înfăţişare ciudată, descoperit la mare adâncime (aproape 4.000 m). Structura sa, cu mai multe braţe pe care cresc „ramuri” verticale, este adaptată pentru a  prinde cât mai eficient măruntele prăzi planctonice cu care se hrăneşte.

Maimuţa lesula, Cercopithecus lomamiensis – Republica Democratică Congo.

Localnicii din Bazinul Lomami o cunoşteau de multă vreme, dar oamenii de ştiinţă au descoperit-o abia recent, descriind-o drept o specie nouă pentru ştiinţă. Impresionează prin ochii ei care amintesc tulburător de cei ai omului. Specia este vânată şi consumată de localnici şi este deja considerată vulnerabilă.

Şarpele mâncător de melci, Sibon noalamina – Panama

A fost descoperit în pădurile umede de altitudine din vestul statului Panama. Este nocturn şi, pe lângă melci, consumă râme şi ouă de amfibieni. Este inofensiv pentru om. Trăieşte într-o zonă în care mineritul îi distruge şi restrânge habitatul, aşa că oamenii de ştiinţă i-au dat un nume care să amintească de acest pericol: numele de specie, noalamina, vine de la expresia în limba spaniolă „No a la mina” –  ”NU minei!

Ciuperca ce distruge arta paleolitică, Ochroconis anomala – Franţa

A fost descoperită în celebra peşteră Lascaux, din Franţa, unde se află unele dintre cele mai vestite picturi rupestre din Europa, datând din Paleolitic. Ciuperca microscopică – un fel de mucegai – produce pete de culoare neagră pe pereţii peşterii, afectînd picturile şi îngrijorându-i pe specialiştii care se ocupă de conservarea acestor vestigii.

Cel mai mic vertebrat, Paedophryne amanuensis – Papua Noua Guinee

Este o broască de dimensiuni atât de mici (7,7 mm la maturitate), încât încape pe o monedă micuţă.Trăieşte în stratul de frunze moarte, cu umiditate mare, din pădurile tropicale ale insulei, fiind descoperită în zona satului Amau, din Papua Noua Guinee.

Arbustul Eugenia petrikensis, Madagascar

Este o plantă ce creşte sub forma unui tufiş de până la 2 metri înălţime, cu frunze lucioase, de un verde viu, şi flori roşii-violacee. Este una dintre cele 7 specii noi descoperite în pădurile litorale din estul Madagascarului şi este considerată o specie ameninţată. Aceste păduri umede sunt un ecosistem cu specii aparte şi caracteristici unice – cresc pe sol nisipos, de-a lungul ţărmurilor insulei. Cândva, se întindeau într-o bandă continuă, pe  o lungime de 1.600 km, dar acum, din ele au rămas doar petice izolate, periclitate şi acestea de presiunea exercitată de creşterea populaţiei.

Gândacul luminos Lucihormetica luckae – Ecuador

Este o insectă din grupul căăruia îi aparţin şi gândacii de bucătărie, grup care a produs surprize cercetătorilor, când aceştia, începând cu anul 1999, au descoperit în acest grup specii luminiscente (peste o duzină până acum). Toate sunt rare şi trăiesc, au constatat naturaliştii, doar în zone izolate, departe de regiunile unde există poluare luminoasă. Lucihormetica luckae este cea mai recentă descoperire de acest tip, cu atât mai interesantă cu cât dimensiunea şi poziţia organelor luminoase sugerează că foloseşte lumina pentru a imita – probabil ca mijloc de apărare – alte specii de insecte, precum anumiţi gândaci luminiscenţi care sunt toxici şi, de aceea, evitaţi de prădători.

Insecta Semachrysa jade – Malaezia

Această insectă din ordinul neuropterelor a fost descoperită de un specialist entomolog datorită unei fotografii, făcute de altcineva şi postate pe Flickr. Apoi, folosind Google Docs, fotograful şi doi entomologi, fiecare aflat în altă ţară, au colaborat pentru a redacta descrierea noii specii. Descoperirea ei demonstrează importanţa a ceea ce se numeşte „citizen science” – aportul pe care amatorii, nespecialişti, îl pot aduce la evoluţia cunoaşterii – şi, totodată, rolul esenţial pe care social media îl poate avea în ştiinţă.

Insecta fosilă Juracimbrophlebia ginkgofolia – China

Rudele actuale ale acestei insecte din ordinul Mecoptera trăiesc în copaci, stând agăţate de frunze şi capturând  alte insecte, cu care se hrănesc. 

Specia nou-descoperită, Juracimbrophlebia ginkgofolia, care trăia în perioada jurasică, acum 165 milioane de ani, a fost găsită împreună cu fosile ale unei specii de arbore, Yimaia capituliformis, asemănătoare cu arborii gingko de azi. Este un caz neobişnuit – o vieţuitoare care imita aspectul unei plante gimnosperme; era înainte de era în care s-au dezvoltat exploziv plantele angiosperme, care reprezintă azi majoritatea speciilor vegetale şi care au devenit predominante în flora Pământului acum 100 de milioane de ani.

Sursa: Science Daily / Imagine:  Jacob Sahertian