Uluitor: viermii decapitaţi îşi formează un creier nou şi îşi recapătă vechile amintiri!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii de la Universitatea Tufts au descoperit că un vierme mic şi galben ce a fost îndelung studiat pettru capacităţile sale regeneratoare, cunoscut sub numele de planarie, prezintă o abilitate extraordinară: după ce cercetătorii i-au tăiat capul şi gâtul, corpul viermelui a crescut la loc un creier capabil să reînveţe rapid abilităţile pierdute.

Oamenii de ştiinţă au testat memoria planariilor prin măsurarea timpului necesar pentru a ajunge la mâncare într-un mediu controlat. Acestor viermi nu le plac spaţiile deschise şi luminile strălucitoare, însă fuseseră antrenaţi să ignore acest mediu neplăcut pentru a-şi găsi hrana. Chiar şi după decapitare, viermii care fuseseră antrenaţi reuşeau să-şi depăşească frica şi să mănânce mult mai repede decât viermii ce nu fuseseră antrenaţi. Cu toate acestea amintirile nu reveneau imediat. Fiecărui vierme trebuia să-i fie reamintite cunoştinţele mai vechi, însă era nevoie de o singură lecţie pentru ca aceştia să-şi recapete vechile abilităţi.

Specialiştii nu ştiu încă de ce are loc acest fenomen. Creierul planariei controlează comportamentul său, însă cercetătorii afirmă că este posibil ca anumite amintiri să fie stocate în alte zoned in corp. O altă posibilitate postulată de cercetători este aceea că sistemul nervos al planariei a fost modificat de creierul original, iar apoi sistemul nervos a alterat la rândul său modul în care s-a format noul creier în cadrul procesului de regenerare.

Rezultatele studiului apar în The Journal of Experimental Biology. Cercetătorii afirmă că este nevoie de mai multe cercetări pentru a înţelege cum reuşesc aceşti viermi să-şi recapete amintirile după decapitare. De asemenea, oamenii de ştiinţă speră ca planariile să ofere noi metode prin care să fie studiate cum funcţionează procesele de memorare şi de învăţare. Acest lucru ar putea părea complicat pentru o creatură aparent simplă, însă alţi cercetători folosesc deja planariile pentru a înţelege mai bine dependenţa de droguri.

Sursa: The Verge