Un nou studiu dezvăluie că albinele îi alungă pe polenizatorii sălbatici de la sursele lor de hrană, iar oamenii de știință avertizează că schimbările climatice ar putea agrava și mai mult problema.
Albinele melifere se dovedesc a fi concurenți redutabili în lupta pentru hrană în Marea Britanie, iar oamenii de știință au descoperit că acestea recurg frecvent la agresivitate pentru a alunga alți polenizatori de lângă flori.
Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea Anglia Ruskin (ARU) și publicat în revista „Ecological Entomology”, a urmărit activitatea polenizatorilor pe parcursul a doi ani în cinci locații din Cambridge și din împrejurimile acestuia, în Anglia. Fiecare locație era situată la o distanță de maximum 300 de metri de o colonie stabilită de albine.
Cercetătorii au observat insecte care vizitau murele și iedera, două plante cu flori care oferă surse importante de nectar și polen. Ambele atrag un număr mare de insecte în perioadele de înflorire, ceea ce le face locuri utile pentru studierea competiției pentru hrană.
Pe parcursul a peste 93 de ore de observație, oamenii de știință au documentat întâlniri în care o insectă a întrerupt hrănirea alteia sau a împiedicat-o să ajungă la o floare.
Fiecare interacțiune a fost clasificată în funcție de rezultatul său. Se înregistra o „victorie” atunci când o insectă obținea acces la o floare în detrimentul alteia, care suferea o „pierdere” a oportunităților de hrănire. Un „partaj” însemna că ambele insecte reușeau să acceseze floarea fără conflict, scrie ScienceDaily.
Rezultatele au relevat un model clar. Locurile cu concentrații mai mari de albine melifere aveau, în general, mai puțini alți polenizatori și se confruntau cu o concurență mai mare pentru flori. De asemenea, albinele melifere au ieșit victorioase într-o proporție mai mare din confruntările lor cu alte insecte.
Albinele melifere nu s-au limitat la a ajunge la flori înaintea concurenților lor. Ele au inițiat frecvent confruntări agresive, alungând alte insecte pentru a-și asigura oportunități de hrănire.
Alți polenizatori au evitat în mod activ albinele în 28% din interacțiunile observate pe mărăcini și în 36% din cele de pe iederă. În cel puțin 20% din confruntările câștigate de albinele melifere pe ambele plante, acestea au împins fizic la o parte sau au alungat insectele concurente.
Comportamentul agresiv inițiat de alte specii decât albinele melifere a fost rar. Cu toate acestea, o insectă s-a remarcat ca o excepție.
Albinele de iederă, o specie solitară care nu este originară din Marea Britanie și care a fost documentată pentru prima dată în această țară în 2001, au fost singurii polenizatori observați provocând în mod activ albinele melifere.
Constatările fac parte dintr-un efort de cercetare mai amplu menit să înțeleagă concurența dintre polenizatori și să identifice modalități de a reduce efectele ecologice ale acesteia.
Creșterea temperaturilor ar putea însă spori presiunea asupra polenizatorilor sălbatici. Observațiile au arătat că întâlnirile competitive au devenit mai frecvente în condiții de temperaturi mai ridicate.
O posibilă explicație ține de modificările în producția de nectar al florilor. Atunci când plantele sunt supuse stresului termic, ele pot produce mai puțin nectar, ceea ce ar putea forța mai multe insecte să concureze pentru o cantitate mai mică de hrană.
Împreună, aceste diferențe sugerează că încălzirea continuă ar putea oferi albinelor melifere un avantaj competitiv și mai mare față de unii polenizatori sălbatici.
Cum văd lumea albinele? Un studiu a dezvăluit ceva neașteptat!
Semnal de alarmă din Ungaria: albinele sunt în pericol să moară de foame