Un tezaur medieval a fost descoperit cu ajutorul bursucilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Evenimentul s-a petrecut în apropierea orăşelului Stolpe: doi sculptori care locuiau în regiune au observat, privind acţiunile unui bursuc care îşi săpa un adăpost, un os pelvian (al bazinului) ce părea să aparţină unui schelet uman.

Cei doi au avut ideea ingenioasă de a introduce în vizuină o canmeră de luat vederi comandată de la distanţă, pentru a face fotografii.
Spre surprinderea lor, au văzut în fotografii obiecte de podoabă din metale preţioase, aşa că au contactat autorităţile, care au deschis un şantier arheologic.

Săpăturile au scos la iveală, până în prezent, 8 morminte, dintre care două par să conţină rămăşiţele a doi războinici de rang înalt, de origine slavă. În mormântul unuia dintre ei au fost găsite un vas de bronz, o sabie cu două tăişuri şi o cataramă de bronz lucrată în forma unui şarpe. Războinicul a suferit repetate lovituri de lănci şi săbii şi o căzătură de pe cal, după cum arată numeroasele urme de fracturi şi alte leziuni ale oaselor.

Un alt mormânt conţine scheletul unei femei, în gura căreia a fost gpsitp o monedă. Conform unor credinţe religioase străvechi, cei morţi, în călătoria lor spre lumea de dincolo, aveau nevoie de monedă pentru a plăti luntraşului care îi trecea peste râul ce desparte lumea viilor de tărâmul morţilor.

Nu este pentru prima dată când o descoperire arheologică de mare importanţă se datorează întâmplării. Multe situri arheologice au fost descoperite în urma unor lucrări de construcţii, iar faimoasele manuscrise de la Marea Moartă au fost găsite tot datorităb hazardului: în 1947, un păstor beduin le-a găsit într-o peşteră, în timp ce căuta o oaie care se rătăcise de turmă.

Descoperirea din Germania este, spun specialişti, foarte importantă, deoarece este legată de o epocă şi o zonă în care aveau loc conflicte intense între creştini şi triburile slave „păgâne” – un fenomen semnificativ în istoria Europei şi care a influenţat hotărâtor evoluţia ei.

Sursa: Live Science / Foto: Felix Biermann, Georg-August-Universität Göttingen