Banii nu cresc în copaci, însă aurul da! Descoperirea cercetătorilor australieni schimbă viitorul exploatărilor aurifere

Oamenii de ştiinţă de la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (CSIRO) au făcut această descoperire în regiunea Kalgoorlie, o zonă bogată în resurse din vestul Australiei în care s-au descoperit numeroase zăcăminte de aur la finalul secolului al XIX-lea.

Geochimistul Mel Lintern afirmă că eucalipţii par să fi absorbit particulele de aur de la 30 de metri adâncime prin rădăcinile lor.

• Care mai este starea democrației la nivel global?
• Ce simbolizează ouăle roșii de Paște și de ce le ciocnim?

„Eucaliptul acţionează ca o pompă hidraulică – rădăcinile sale se întind la zeci de metri în pământ şi absorb apă care conţine aur”, explică specialistul.

„Deoarece aurul este probabil toxic pentru plantă, metalul este transportat în frunze şi în crengi unde poate fi eliberat sau aruncat pe sol”, mai spune Lintern.

În cercetarea publicată în jurnalul Nature Communications, CSIRO anunţă că descoperirea nu va duce la o nouă „goană după aur”, deoarece particulele de aur din frunze sunt de 5 ori mai subţiri decât grosimea unui fir de păr uman şi sunt vizibile doar cu ajutorul razelor X.

Cercetătorii estimează că este nevoie de aurul din 500 de eucalipţi pentru a produce un singur inel de aur.

Totuşi, specialiştii afirmă că descoperirea reprezintă o oportunitate de a îmbunătăţi metodele de explorare folosite pentru a detecta depozitele de aur, făcându-le mai eficiente şi mai prietenoase cu mediul.

„Această legătură între creşterea vegetaţiei şi depozitele de aur îngropate s-ar putea dovedi utile în dezvoltarea unor noi tehnologii pentru explorarea minerală”, spun cercetătorii.

Noile descoperiri de aur au scăzut cu 45% în ultimul deceniu, pe când preţul aurului a crescut masiv pe măsură ce rezervele mondiale se reduc. Costul metalului galben a crescut cu 482% între decembrie 2000 şi martie 2013.

CSIRO afirmă că oamenii de ştiinţă ar putea folosit o tehnică supranumită „obţinerea de mostre biogeochimice” pentru a descoperi prezenţa aurului.

„Prin colectarea de mostre vegetale şi analizarea lor pentru a descoperi urme minerale, am putea descoperi ce se întâmplă sub suprafaţa pământului fără a mai fi nevoie să forăm”, explică Lintern.

„Este o metodă mai ţintită de a căuta minerale prin care reducem costurile şi impactul asupra mediului”, a mai explicat cercetătorul.

De asemenea, el a mai spus că metoda ar putea fi folosită pentru a detecta alte metale, precum zincul şi cuprul.

Nigel Radford, un geochimist care a fost implicat mai multe decenii în explorarea auriferă, afirmă că descoperirea este o premieră mondială ce are implicaţii majore pentru prospectori.

„Multă vreme s-a speculat pe această temă, dar descoperirea particulelor de aur în frunze este foarte convingătoare şi foarte, foarte importantă pentru viitorul explorării minerale”, a explicat Radford.

Conform World Gold Council, peste 174.000 de tone de aur au fost extrase din sol de la începuturile civilizaţiei umane.

În 2011, US Geological Survey estima că mai există 51.000 de tone de aur în rezervele mondiale.

Radford afirmă că noua tehnică are potenţialul de a face identificarea zăcămintelor de aur mult mai uşoară.

„Dacă poţi colecta mostre de la suprafaţă, reduci mult costul şi timpul necesare pentru forare”, explică specialistul.

Şaizeci la sută din aur este folosit pentru bijuterii, însă acest metal preţios este totodată o componentă crucială a electronicelor şi a tehnologiei medicale.

Sursa: AFP