Home » D:News » Soarele trece printr-o fază aberantă: ce efect va avea aceasta asupra Pământului?

Soarele trece printr-o fază aberantă: ce efect va avea aceasta asupra Pământului?

Soarele trece printr-o fază aberantă: ce efect va avea aceasta asupra Pământului?
Publicat: 26.11.2013
Soarele a fost surprinzător de „leneş” în ultima vreme – având mai puţine pete solare ca oricând în cursul ultimului secol –, făcându-i pe oamenii de ştiinţă să se întrebe ce-ar putea însemna acest fenomen pentru planeta noastră.

Petele solare, al căror număr este un un indicator al intensităţii activităţii solare, apar, în general, în cicluri de 11 ani; numărul lor creşte şi apoi descreşte abrupt, după care creşte din nou.

Actualul ciclul – numit Ciclul 24 – este unul ciudat, surprinzându-i pe oamenii de ştiinţă prin intensitatea sa scăzută; numărul petelor solare este mai mic decât a fost vreodată în 250 de ani. În primul an al ciclului, timp de 266 de zile la rând nu a fost înregistrată nici măcar o singură pată.

Puternica energie electromagnetică generată de petele solare are un impact semnificativ asupra emisiilor de ultraviolete şi raze X, ca şi asupra furtunilor solare.

Furtunile solare pot perturba telecomunicaţiile şi reţelele electronice de pe Terra, iar activitatea petelor solare poate, de asemenea, avea un impact asupra climatului terestru.

Însă actualul ciclu este atât de calm, încât oamenii de ştiinţă nu mai ştiu la ce să se aştepte. Numărul maxim de pete, în perioada cea mai intensă, a fost de 67; ultima dată când s-a  înregistrat o activitate atât de scăzută a fost în februarie 1906 (în perioada de maxim a ciclului 14), când s-au înregistrat doar 64 de pete solare. 

Ciclul 24, cel actual, se abate de la norme şi din  alte puncte de vedere. În mod tipic, spre sfârşitul ciclului de 11 ani al Soarelui, câmpul magnetic al acestuia îşi schimbă direcţia, polii magnetici nordic şi sudic schimbându-şi polaritatea, de obicei simultan. Dar în acest ciclu s-a întâmplat ceva ciudat: polul nord şi-a schimbat polaritatea şi acum are aceeaşi polaritate ca şi cel sudic. 

Oamenii de ştiinţă urmăresc cu atenţie activitatatea solară, pentru a vedea dacă actualul ciclu se va dovedi şi în continuare aberant sau dacă acesta calm solar se va extinde şi în ciclul viitor. Dar acest lucru va putea fi aflat abia peste 3-4 ani.

Unii oameni de ştiinţă au speculat că actulalele aberaţii ar putea semnala începutul unei perioade prelungite de activitate solară slabă.

Ultima oară când s-a întâmplat acest lucru, în timpul aşa-numitului Minim Maunder, între anii 1650 şi 1715, n-au fost observate aproape deloc pete solare. În acea perioadă, temperaturile pe Pământ au scăzut semnificativ, ducând la o perioadă de răcire cunoscută sub numele de Mica Eră Glaciară, în Europa şi America de Nord.

Dacă şi în viitor numărul petelor solare – deci intensitatea activităţii Soarelui – va continua să scadă, e posibil ca acest lucru să afecteze din nou clima terestră. Unii specialişti cred că vom avea parte de o nouă perioadă de răcire intensă. Alţii cred, însă, că datorită încălzirii globale nu vom mai avea parte de o altă eră glaciară; e posibil  doar ca temperaturile să nu mai crească aşa de rapid cum s-ar fi întâmplat dacă activitatea Soarelui ar fi fost normală.

Sursa: Discovery News

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un semnal detectat pe Marte în urmă cu 50 de ani i-a luat prin surprindere pe oamenii de știință
Un semnal detectat pe Marte în urmă cu 50 de ani i-a luat prin surprindere pe oamenii de știință
Ce au aflat astronomii după ce au analizat mii de stele care explodează în Univers?
Ce au aflat astronomii după ce au analizat mii de stele care explodează în Univers?
Cum luptă albinele cu alți polenizatori? Un studiu trage un semnal de alarmă!
Cum luptă albinele cu alți polenizatori? Un studiu trage un semnal de alarmă!
Asasinarea lui Barbu Catargiu: ce povestea un contemporan despre evenimentele din 1862
Asasinarea lui Barbu Catargiu: ce povestea un contemporan despre evenimentele din 1862
Ce se întâmplă cu sistemul imunitar atunci când ne facem un implant dentar?
Ce se întâmplă cu sistemul imunitar atunci când ne facem un implant dentar?
Oamenii de știință tocmai au descoperit ceva remarcabil în creierul uman
Oamenii de știință tocmai au descoperit ceva remarcabil în creierul uman
40 de ani mai târziu, consecințele dezastrului nuclear de la Cernobîl încă nu sunt înțelese pe deplin
40 de ani mai târziu, consecințele dezastrului nuclear de la Cernobîl încă nu sunt înțelese pe deplin
Test de cultură generală. Ce sunt numerele imaginare?
Test de cultură generală. Ce sunt numerele imaginare?
Computerele cuantice sunt la un pas să își corecteze propriile greșeli, spun cercetătorii
Computerele cuantice sunt la un pas să își corecteze propriile greșeli, spun cercetătorii
Cu ce sumă se vinde un castel medieval în care a luat cina regele Henric al VIII-lea?
Cu ce sumă se vinde un castel medieval în care a luat cina regele Henric al VIII-lea?
Barack Obama critică dur administrația lui Donald Trump înaintea alegerilor din 3 noiembrie
Barack Obama critică dur administrația lui Donald Trump înaintea alegerilor din 3 noiembrie
Cum a ajuns un tablou pictat de Nicolae Grigorescu să fie evaluat la 3 lei și 50 de bani?
Cum a ajuns un tablou pictat de Nicolae Grigorescu să fie evaluat la 3 lei și 50 de bani?
Donald Trump, foarte supărat pe Norvegia pentru că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace
Donald Trump, foarte supărat pe Norvegia pentru că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace
Care sunt țările cu cele mai bune pensii din lume?
Care sunt țările cu cele mai bune pensii din lume?
Reguli noi pentru telefoane și dispozitive în Uniunea Europeană. Ce se schimbă din februarie 2027?
Reguli noi pentru telefoane și dispozitive în Uniunea Europeană. Ce se schimbă din februarie 2027?
Cum a ajuns SpaceX să aibă datorii de 40 de miliarde de dolari?
Cum a ajuns SpaceX să aibă datorii de 40 de miliarde de dolari?
Lipsa luminii naturale ar putea crește riscul de demență, arată un nou studiu
Lipsa luminii naturale ar putea crește riscul de demență, arată un nou studiu
O nouă fosilă confirmă că un strămoș al omului a apărut cu 200.000 de ani mai devreme decât se preconiza
O nouă fosilă confirmă că un strămoș al omului a apărut cu 200.000 de ani mai devreme decât se preconiza