China se pregăteşte de un succes spaţial uriaş: va deveni a treia naţiune care reuşeşte o aselenizare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Lansatorul Changzheng a decolat duminică, la ora 17.30 GMT, de la baza de lansare de sateliţi din Xichang (sud-vestul Chinei), potrivit imaginilor difuzate în direct de televiziunea publică CCTV.

Operaţiunea de lansare a roverului Iepurele de jad a fost calificată de oficialii chinezi drept „un succes”.

Numeroşi chinezi au rămaşi treji – lansarea a avut loc la ora locală 1.30, luni -, pentru a urmări evenimentul, sursă de mândrie naţională, după ce milioane au votat online numele roverului lunar, care face referire la mitologia chineză. Potrivit legendei, iepurele lunar – sau „Iepurele de câmp al Lunii”, întrucât limba chineză clasică nu face distincţia între iepurele de câmp şi iepurele de casă – trăieşte pe Lună, unde pisează elixirul nemuririi într-un recipient. Animalul-farmacist o are drept însoţitoare pe Chang’e, zeiţa chineză a Lunii.

Odată cu această misiune, denumită Chang’e-3, China va realiza prima ei aselenizare „lentă”, în cadrul ambiţiosului ei program spaţial Chang’e, marcat deja de succesele realizate de două sonde lunare. Sondele Chang’e-1 (lansată în octombrie 2007) şi Chang’e-2 (lansată în octombrie 2010) au permis, după plasarea lor pe orbită, efectuarea unor observaţii detaliate asupra Lunii.

Pentru a-şi întări statutul de mare putere, China doreşte să devină prima ţară din Asia care va trimite un astronaut pe Lună, probabil după 2025.

China va deveni, totodată, cu misiunea Chang’e, a treia naţiune care reuşeşte o aselenizare, după SUA şi URSS.

Roverul Iepurele de jad, înzestrat cu panouri solare pentru a se alimenta cu energie, va avea sarcina de a efectua analize ştiinţifice şi de a trimite pe Terra imagini în 3D cu satelitul natural al Terrei.

Vehiculul cu şase roţi, care are o masă de 120 de kilograme, va fi plasat în Golful curcubeului, o zonă lunară încă neexplorată, potrivit Administraţiei spaţiale chineze. Această zonă oferă condiţii favorabile în privinţa expunerii la Soare şi în privinţa posibilităţilor de comunicare cu Terra.

Roverul Iepurele de jad, înzestrat cu panouri solare pentru a se alimenta cu energie, va avea sarcina de a efectua analize ştiinţifice şi de a trimite pe Terra imagini în 3D cu satelitul natural al Terrei.    

Roverul lunar chinezesc va fi operaţional trei luni, în timpul cărora va putea să se deplaseze cu o viteză minimală de 200 de metri pe oră.

China alocă multe miliarde de dolari misiunilor de cucerire a spaţiului, percepută ca un simbol al puterii de care dispune această ţară, dar şi al ambiţiilor Partidului Comunist Chinez (PCC) aflat la putere.

Beijingul are şi alte proiecte ambiţioase în cadrul unui program spaţial ce prevede construirea unei staţii orbitale permanente şi, vizând acest obiectuiv, şi-a ameliorat în ultimii doi ani tehnologia de conectare în spaţiu între două vehicule.

Şi alte ţări din Asia au ambiţii spaţiale care vizează Luna, începând cu India, care a reuşit să plaseze pe Lună o sondă, pe 14 noiembrie 2008 – o premieră, de la lansarea programului spaţial indian (1963).

Surse: Mediafax, AFP