Cancerul a devenit un flagel care se răspândeşte în toată lumea. Numărul cazurilor va creşte cu 50% până în 2030

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În pofida progreselor majore înregistrate în privinţa tratamentelor propuse, numărul deceselor va creşte, de asemenea, ajungând de la 8,2 milioane în 2012 la 13 milioane în 2030, în timp ce mai bine de jumătate din formele de cancer existente ar putea fi evitate dacă „informaţiile actuale ar fi corect puse în practică”.

„Ţările cu venituri scăzute şi medii vor fi, cu siguranţă, cele mai afectate, deoarece multe dintre acestea nu au dotările necesare pentru a face faţă acestei escaladări a numărului bolnavilor de cancer”, a precizat Margaret Chan, directoarea generală a Organizaţiei mondiale a sănătăţii (OMS) în introducerea raportului publicat de Centrul internaţional al cercetării cancerului (CIRC/ IARC), o agenţie de profil a OMS, cu sediul la Lyon.

Realizat cu ajutorul a 250 de experţi din 40 de ţări, raportul „World Cancer Report 2014” trece în revistă principalele date disponibile, cu o întindere de peste 600 de pagini.

În 2012, cancerul pulmonar se situa pe primul loc în privinţa numărului de cazuri diagnosticate (1,8 milioane de cazuri, adică 13 % din totalitatea formelor de cancer diagnosticate), înaintea cancerului la sân (1,7 milioane, adică 11,9 %) şi a cancerului de colon (1,4 milioane, adică 9,7 %).

Cancerul pulmonar este de departe cel mai letal, cu 1,6 milioane de decese în 2012 (19,4 % din totalitatea formelor de cancer), înaintea cancerului de ficat (800.000, adică 9,1 %) şi a cancerului de stomac (700.000, adică 8,8 %).

Deşi, la nivel global, bărbaţii sunt mai afectaţi decât femeile (53 % din cazurile de îmbolnăvire şi 57 % din cazurile de deces), peste 60 % dintre cazuri şi 70 % din proporţia deceselor survin de fapt în Africa, Asia şi America de Sud, o tendinţă care s-ar putea schimba în următorii ani.

„Având în vedere creşterea şi îmbătrânirea populaţiei, dar şi dezvoltarea factorilor de risc, cum este fumatul, situaţia ar trebui să se agraveze în următoarele decenii, reprezentând o provocare majoră pentru sistemele de sănătate din ţările cu venituri mici şi medii„, avertizează Christopher Wild, directorul CIRC, în introducerea raportului.

Pe lângă formele de cancer asociate în mod tradiţional cu infecţiile (cancer de ficat, stomac şi col uterin), se adaugă cancerul pulmonar, de sân şi de colon, asociate cu factori de risc precum tabagismul, alcoolismul, obezitatea, lipsa de mişcare şi consumul de alimente procesate, fenomen mai răspândit în ţările bogate.

Aproape jumătate din cele 14 milioane de noi cazuri observate în 2012 au fost înregistrate în Asia – mai ales în China – în timp ce, în Europa, s-a înregistrat un sfert din noile cazuri, în Statele Unite o cincime, iar în Africa şi Orientul Mijlociu, doar 8%.

Pentru a răspunde provocărilor financiare care se profilează în acest sens (în 2010, costurile economice anuale ale cancerului erau evaluate la 1,160 miliarde de dolari, adică 858 miliarde de euro), raportul preconizează, în afară de descoperirea noilor tratamente, dezvoltarea unor programe de prevenţie pe scară largă.

Printre măsurile preconizate, raportul menţionează campanii de vaccinare împotriva hepatitei B, dar şi împotriva anumitor tipuri de virusuri papiloma, ce cauzează cancerul de col uterin.

De asemenea, raportul recomandă depistarea precoce, inclusiv prin metode mai puţin sofisticate, utilizate în ţările în curs de dezvoltare, citând cazul depistării cancerului de col uterin în urma crioterapiei, pentru tratarea leziunilor precanceroase, utilizată cu succes în India şi Costa Rica.

După modelul aplicat în anumite ţări dezvoltate, ţările în curs de dezvoltare ar trebui să beneficieze de o legislaţie mai aspră pentru a proteja populaţia de poluare şi pentru a lupta împotriva tabagismului şi alcoolismului, se precizează în raport.

Surse: Mediafax, AFP