O descoperire uluitoare făcută din întâmplare de un cercetător într-un muzeu: cele mai vechi desene cu reprezentări ale unor constelaţii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În 1992, Uniunea astronomică internaţională, reunită într-un congres la Roma, a alcătuit lista definitivă a constelaţiilor. Numărul lor a fost fixat, pentru eternitate, la 88. Această listă are la bază o alta, mai scurtă, alcătuită de poetul grec Aratos din Soli în secolul al III-lea î.e.n. Cu alte cuvinte, grecii au fost aceia care, împrumutând multe cunoştinţe de la mesopotamieni, au transmis omului modern „geografia” cerului.

În zilele noastre, constelaţiile sunt cel mai adesea reprezentate prin linii care unesc diverse stele. Dar, la început, oamenii din Antichitate au recunoscut anumite forme în acele desene. În mod curios, niciun desen cu acele forme nu a dăinuit până astăzi. Singurele reprezentări de animale şi de fiinţe mitologice care simbolizează constelaţiile au apărut mult mai târziu, începând cu secolul al III-lea î.e.n. Ele figurează pe trei globuri antice reprezentând cerul, din metal şi marmură. Înainte de acestea, au existat doar texte care descriau constelaţiile.

Dar, un tânăr cercetător american, John Tristan Barnes, a făcut o descoperire senzaţională: vizitând un muzeu dintr-un orăşel din centrul Greciei, a găsit o cupă din ceramică. Aceasta este decorată cu desene cu animale. „O simplă friză animalieră”, explică eticheta aplicată pe vitrina în care se găseşte obiectul. Tânărul cercetător devine tot mai curios, întrucât toate animalele care apar reprezentate pe vas par să aparţină unor constelaţii. Or, în anul 625 î.e.n., de când datează cupa, acest fapt ar fi complet inedit. John Tristan Barnes a făcut cercetări şi a obţinut din partea autorităţilor şi a arheologilor care descoperiseră cupa cu 20 de ani în urmă permisiunea de a o studia.

Totuşi, identificarea animalelor pictate pe cupă nu este o sarcină uşor de realizat, întrucât desenele nu sunt foarte clare. Savantul american a decis să respecte convenţiile artistice ale epocii. De exemplu, unul dintre animale, înzestrat cu un cap nedefinit, este ori o panteră, ori un leu. Artizanii greci pot fi iertaţi: astfel de animale nu trăiau în acea vreme în Grecia.

După o examinare minuţioasă a fiecărui desen, cercetătorul american a alcătuit o listă cu animalele reprezentate pe cupă: un taur, un iepure (sau un câine), un câine de mari dimensiuni, un scorpion, un delfin, o panteră (sau un leu). Alte câteva lipsesc fără îndoială, întrucât o treime din acea cupă nu a fost descoperită.

Însă, de ce ar fi vorba de constelaţii? Artizanii greci din epocă desenau adeseori animale pe vasele lor. Dar, în general era vorba de scene domestice sau de vânătoare. Nu este însă cazul cupei respective. Ce ar face un delfin, de exemplu, printre toate acele animale terestre? Cât despre scorpion, specialiştii sunt obişnuiţi să îl vadă ornând cu mândrie scuturile soldaţilor greci. Desigur, o parte a cupei reaminteşte de o scenă de vânătoare. Este aceea în care câinele de mari dimensiuni pare să urmărească iepurele – dacă al doilea animal este într-adevăr un iepure. Dar în acest caz, ce caută şarpele atât de aproape de ei? Logica acestei fresce animaliere nu este foarte clară.

Totul pare să capete sens atunci când „crucile” care decorează cupa sunt considerate reprezentări ale unor stele, iar animalele, astfel plasate pe cer, sunt constelaţii. Astfel se obţin, potrivit lui John Tristan Barnes, imagini cu constelaţiile următoare: Taurul, Câinele mic sau Iepurele, Hidra (şarpele), Câinele mare, Scorpionul şi Delfinul.

Surse: Mediafax, Le Monde, Academia