Sonda europeană Rosetta are programată o întâlnire spaţială cu „răţuşca cea urâtă”

Unii dintre internauţii pasionaţi de astronomie spun că au recunoscut în acele imagini silueta unei „răţuşte urâte” (parafrază după titlul unui cunoscut basm de Hans Christian Andersen), alcătuită dintr-un „cap” şi un „corp”, a precizat ESA.

Ca o ironie a sorţii, dublul nume al cometei nu are nimic de-a face cu dualitatea acesteia: este vorba pur şi simplu de numele celor doi oameni de ştiinţă care au descoperit acest corp ceresc.

• Confirmat științific! De ce este bine să încălzim mâncarea pentru pisici?
• Anotimpurile nu mai respectă calendarul. Ce arată un nou studiu?

Imaginile au fost obţinute pe 14 iulie de camera video OSIRIS, construită de Laboratorul de astrofizică din Marsilia, şi fixată la bordul sondei. Rosetta se afla atunci la aproape 12.000 de kilometri distanţă de cometă.

Cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko, fotografiată de OSIRIS de la 12.000 km distanţă
    

Acele imagini „sunt suficient de clare pentru a dezvălui un nucleu remarcabil, format din două fragmente suprapuse parţial, în contact una cu cealaltă, formând un ansamblu binar”, au precizat cercetătorii europeni.

Imaginile au fost tratate pentru a crea „o imagine mai dulce”. Această tehnică lasă totuşi să planeze incertitudinea asupra aspectului real al suprafeţei cometei.

Potrivit Centre National de la Recherche Scientifique(CNRS), configuraţia particulară a cometei „ar putea ilustra procesul-cheie de acreţie a micilor corpuri cereşti care a condus la formarea Sistemului Solar”. Potrivit acestei ipoteze, cele două fragmente care compun nucleul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko s-ar fi întâlnit în spaţiu cu o viteză de câţiva metri pe secundă, conducând la imbricaţia lor”.

Cercetătorii trebuie să stabilească în zilele următoare felul în care Rosetta se va „întâlni” cu un obiect ceresc atât de neobişnuit.

„Vom avea nevoie de analize detaliate şi să alcătuim un model computerizat cu forma cometei, pentru a determina cel mai bun traseu de zbor în jurul unui corp ceresc cu o formă unică”, a declarat Fred Jansen, coordonatorul misiunii Rosetta.

Lansată în spaţiu în 2004, sonda Rosetta a fost readusă la viaţă, aşa cum era prevăzut, pe 20 ianuarie, după o „comă artificială” de doi ani şi jumătate. De atunci, sonda îşi continuă drumul spre cometă – un bulgăre de gheaţă cu un diametru de aproximativ 4 kilometri – pe care o va escorta spre Soare.

Rosetta îl are ca pasager pe Philae, un robot de 100 de kilograme, înzestrat cu 10 instrumente ştiinţifice, care va trebui să coboare pe cometă, realizând astfel o premieră în istoria explorării spaţiale.

Pentru a-l lansa pe pasagerul ei, sonda Rosetta, care se va plasa pe o orbită sigură de 30 de kilometri deasupra cometei, va trebui să se apropie mult mai mult de aceasta, la doar 2-3 kilometri. La contactul cu cometa, micuţul robot va trebui să se ancoreze, graţie a două harpoane, de o crustă a cărei natură nu este deocamdată cunoscută.

Odată fixat, dacă totul se petrece bine, Philae va putea să înceapă să lucreze, iar speranţa lui de viaţă este între 4 şi 6 luni. Pe măsură ce cometa se va apropia de Soare, aparatul va fi expus unor temperaturi care îi vor fi fatale.

Cercetătorii speră să aibă suficient timp pentru a explora nucleul cometei în cele mai mici detalii. Camere video vor surprinde în imagini acest peisaj. Microscoapele şi spectrometrele de masă vor identifica compuşii din care este alcătuită scoarţa cometei. Philae va fora apoi până la o adâncime de 25 centimetri.

Surse: Mediafax, ESA, CNES