Raport oficial: monitorizarea asteroizilor periculoşi de către NASA este insuficientă şi întârziată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În 2005, Congresul american a însărcinat NASA cu intensificarea programului Near-Earth Objects (NEO) pentru a detecta asteroizii cu diametre mai mari de 140 de metri care prezintă un risc real pentru planeta noastră. NASA ar trebui să identifice 90% din totalul acestor asteroizi până în anul 2020, reaminteşte acelaşi document.

NASA a anunţat că a identificat peste 11.000 de astfel de asteroizi din 1998, reprezentând circa 10% din totalul estimat. Raportul concluzionează că agenţia spaţială americană nu va fi în măsură să îşi atingă obiectivul trasat – 90% până în 2020.

Raportul deplânge totodată lipsa unor structuri asociate programului, caracterizat printr-o „supervizare insuficientă şi o absenţă a criteriilor stabilite pentru a măsura progresele făcute”.

Din bugetul anual de 40 milioane de dolari acordat programului NEO în 2014, aproximativ 1 milion de dolari, adică 7% din total, a fost consacrat strategiilor de apărare, potrivit inspectorului general al NASA.

Aceste strategii vizează protecţia civilă, precum evacuarea populaţiei, dar şi tentative de distrugere şi de deviere a unui asteroid periculos.

Deşi imensa majoritate a acestor corpuri cereşti care se încadrează în acea categorie de mărime se dezintegrează în atmosferă înainte de a atinge solul, unii dintre acei asteroizi pot să reziste frecării cu aerul şi să provoace distrugeri importante pe Terra.

Raportul citează cazul meteoritului cu un diametru de 18 metri pe care nimeni nu l-a văzut venind şi care a explodat în februarie 2013, la o altitudine de 23.000 de metri, deasupra oraşului Celiabinsk din Rusia, cu o putere echivalentă cu aceea deţinută de 30 de bombe atomice, spărgând geamurile clădirilor, avariind imobile şi rănind peste o mie de persoane.

Inspectorul general estimează că o lipsă de planificare şi de resurse a împiedicat NASA să încheie mai multe parteneriate cu organizaţii de cercetare care ar fi putut să ajute agenţia americană să îşi atingă obiectivele. Într-adevăr, NASA a încheiat doar două parteneriate.

Astfel, parteneriate cu Departamentul pentru Apărare, Fundaţia Americană pentru Ştiinţe (NSF) şi cu agenţii internaţionale ar fi putut să ofere programului NEO accesul la un număr mai mare de telescoape, fapt care ar fi crescut capacităţile sale de detectare, monitorizare şi descriere a unui număr mai mare de astfel de asteroizi, a căror orbită trece foarte aproape de aceea a Terrei.

Încă din 2010, un raport al National Research Council (NRC), o ramură a Academiei de Ştiinţe din America, estima că NASA, din cauza unui buget consecvent, nu va putea să îşi atingă obiectivul de a depista 90% din totalul asteroizilor cu diametre de cel puţin 140 de metri până în anul 2020.

NRC a recomandat de asemenea ca NASA să supravegheze şi asteroizii cu diametre cuprinse între 30 şi 50 de metri şi preconiza ca Statele Unite să coordoneze înfiinţarea unei entităţi internaţionale care să fie capabilă să reacţioneze eficient în faţa pericolelor generate de aceste corpuri cereşti.

NASA a repertorizat deja circa 95% din totalul asteroizilor şi corpurilor cereşti cu diametre de cel puţin 1 kilometru (cu orbite apropiate de Terra, n.r.).

Potrivit celei mai recente estimări a agenţiei spaţiale americane, în iulie 2014, există circa 11.230 de asteroizi ale căror orbite trec foarte aproape de cea a Terrei şi dintre care 862 au diametre de cel puţin 1 kilometru, precizează raportul inspectorului general al NASA.

NASA a determinat de asemenea că 1.492 dintre aceste obiecte sunt potenţial periculoase, cu orbite care trec la mai puţin de 7,4 milioane de kilometri de orbita terestră.

Sursa: Mediafax