Care sunt cele mai murdare obiecte din casă?

Prosoapele, atât cele de baie, cât şi cele de bucătărie, printre obiectele de uz casnic cu cea mai mare încărcătură de microbi şi pot sta la originea unor infecţii care să afecteze pe toţi membrii familiei, arată un studiu recent.

Două sunt cauzele acestei situaţii, spun cercetătorii:

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

• în primul rând, prosoapele reţin umezeala, ceea ce permite bacteriilor să supravieţuiască şi să se acumuleze în  ele.
• în al doilea rând, aceste obiecte sunt folosite în încăperile cu cei mai mulţi microbi – baia şi bucătăria.

Un studiu realizat la University of Arizona a descoperit bacterii coliforme (bacterii prezente de obicei în materiile fecale şi care pot provoca toxiinfecţii alimentare şi diaree) pe 89% dintre prosoapele de bucătărie şi bacteria E. coli pe 25,6% dintre prosoape. 

Prosoapele de bucătărie pot găzdui adesea germeni infecţioşi, deoarece sunt folosite pentru ştergerea mâinilor şi a unor suprafeţe care pot veni în contact cu alimente contaminate.

Iar prin intermediul prosoapelor de baie pot fi răspândite virusuri sau bacterii la mai mulţi membri ai familiei, dacă aceştia utilizează aceleaşi prosoape. 

Autorii studiului au avertizat, de asemenea – citând rezultatele unor cercetări anterioare – că, dacă şervetele de bucătărie sunt curăţate superficial între utilizări (spălate în chiuvetă cu puţin detergent, clătite şi uscate), germenii coliformi, E. coli şi Salmonella pot totuşi supravieţui şi redevin activi când şervetele sunt murdărite iar.

O metodă mai eficientă pentru reducerea numărului de bacterii din prosoape este înmuierea lor timp de 2 minute în apă cu înălbitor pe bază de clor. 

Iată recomandările făcute de dr. Lisa Ackerley, expert igienist la University of Salford, Marea Britanie, pentru a preveni problemele de sănătate cauzate de prosoapele purtătoare de bacterii.  

• în primul rând, prosoapele murdare trebuie păstrate separat de alte rufe.
• puneţi-le la uscat, astfel încât să nu rămână umede în timp ce aşteaptă să fie spălate.
• spălaţi-le des, cel puţin o dată pe săptămână
• spălaţi-le la temperatură înaltă, la 90 grade Celsius.
• dacă vreţi totuşi să le spălaţi la temperaturi mai joase, folosiţi un detergent cu dezinfectant, care omoară bacteriile
• înălbitorii cu clor distrug şi bacteriile şi pot fi folosiţi în cazul spălării rufelor albe.
• în cazul micile prosoape folosite pentru curăţarea feţei, folosiţi câte unul în fiecare zi şi spălaţi-le la sfârşitul săptămânii. 
• fiecare membru al familiei trebuie să aibă propriul său de baie, mai ales în cazul în care cineva este bolnav.

Prof. Anthony Hilton, şeful catedrei de ştiinţe biologice şi biomedicale la Aston University, Marea Britanie, avertizează şi el că spălarea prosoapelor la temperaturi joase nu omoară întotdeauna bacteriile.)

Există azi o tendinţă de spăla rufele la temperaturi mai mici (chiar la 30 de grade Celsius) pentru a economisi energie şi a micşora impactul ambiental al acestei activităţi, dar, în situaţii deosebite,  e nevoie de o altă abordare: dacă un copil e bolnav şi vomită, de exemplu, pe un obiect din material textil, acesta trebuie spălat la temperatură mai înaltă. Multe bacterii patogene se dezvoltă bine la 37 de grade, temperatura normală a organismului uman, deci spălarea la 30 de grade nu le distruge. Dar pot fi utilizaţi detergenţi aditivaţi cu substanţe dezinfectante, pentru a ucide bacteriile. 

Spălarea prosoapelor la temperaturi joase nu omoară întotdeauna bacteriile; aceste obiecte trebuie spălate la temperaturi mai înalte sau folosind detergenţi cu substanţe dezinfectante.     (Foto: Shutterstock.com)

Prosoapele de baie trebuie şi ele folosite cu grijă; nu trebuie lăsate să stea umede, pentru a nu favoriza dezvoltarea bacteriilor, şi e bine să nu fie folosite aceleaşi prosoape pentru corp ca şi pentru faţă, pentru a nu favoriza transmiterea unor infecţii ale pielii sau infectarea pe cale bucală cu germeni fecali.

Specialistul recomandă atenţie şi în folosirea şervetelor de bucătărie şi a cârpelor de curăţat; ele nu trebuie utilizate pentru scopuri diferite, într-un mod care ar favoriza contaminările; de exemplu, nu trebuie folosită aceeaşi cârpă pentru a şterge nişte urme de pantofi şi pentru a şterge apoi un copilaş care s-a murdărit cu mâncare. 

Sursa: Mail Online