ECLIPSA de Soare 2015. Cum va fi vizibilă în România. Recomandările făcute de astronomul Adrian Şonka. LIVE VIDEO

Aflăm mai multe despre eclipsa de Soare de la finalul săptămânii dintr-un interviu Descoperă cu Adrian Şonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti şi membru al Astroclubului Bucureşti.

Imaginile video sunt din Italia, unde Luna va acoperi soarele în proporţie de jumătate, astfel că eclipsa de soare din peninsulă se va vedea ca cea din România.

Descoperă: Cum se produce o eclipsă de Soare?

Adrian Şonka: Acest fenomen se datorează unei coincidenţe „cosmice”. Luna este de aproximativ 400 de ori mai mică decât Soarele, dar în acelaşi timp de 400 de ori mai aproape decât acesta. Rezultatul este că cei doi aştri par la fel de mari pe cer, diametrele aparente ale acestora fiind relativ  identice.

FOTO: astro-urseanu.ro    

Eclipsa de Soare se produce atunci când Luna acoperă Soarele, moment când  lumina celui din urmă nu mai ajunge pe Pământ. Un alt mod în care putem explica o eclipsă de Soare este că ne aflăm pentru un scurt timp în umbra Lunii.

FOTO: astro-urseanu.ro    

Luna acoperă Soarele, dar nu o face mereu la fel, eclipsele fiind totale (când Luna acoperă complet Soarele), inelare (când Luna este puţin mai mică decât Soarele şi încape complet în discul acestuia) sau parţiale  (când Luna acoperă doar o parte din discul Soarelui). Acum vom avea de-a face cu o eclipsă totală, vizibilă ca parţială din ţara noastră.

Adrian Şonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti

Descoperă: De ce este un fenomen astronomic atât de rar?

Adrian Şonka: Fenomenul nu este rar în sine, în fiecare an producându-se minim două  eclipse de Soare (maximum 5).

Eclipsa de Soare este rară pentru un loc anume, care trebuie să fie  strabătut de umbra Lunii, o umbră care are un diametru de maxim 270 km la sol. Pentru că de fapt umbra Lunii este mică în comparaţie cu suprafaţa  Pământului, vine destul de rar momentul când aceasta trece printr-un  anumit loc. De exemplu, ultima eclipsă totală de Soare vizibilă din România s-a produs în 1999, iar următoarea se va produce în 2081.

FOTO: astro-urseanu.ro    

FOTO: astro-urseanu.ro    

Consultaţi lista completă AICI

Un alt motiv pentru raritatea eclipselor este dat de orbita Lunii, care nu  se roteşte în planul ecuatorial al Pământului, drept pentru care nu se  întâlneşte cu Soarele ori de câte ori se află în aceeaşi direcţie pe cer,  ci mult rar, de minim două, maxim cinci ori pe an. Dacă Luna „ar coopera” s-ar  produce la fiecare 29,5 zile o eclipsă de Soare (sau de Lună).

Descoperă: Cum putem urmări o eclipsă de Soare?

Adrian Şonka: Eclipsa de Soare se urmăreşte cu un filtru care blochează mare parte din  lumina Soarelui. Vă recomand filtre de sudură închise la culoare, adecvate  observării Soarelui. Se poate folosi şi folie specială, numită „Mylar”,  dar doar atât. Orice improvizaţie poate duce la orbire instantanee şi  iremediabilă. Dacă nu aveţi filtrele respective mai bine nu observaţi  eclipsa decât să fie ultimul lucru pe care îl observaţi vreodată!

FOTO: astro-urseanu.ro    

Dacă aveţi instrumente astronomice puteţi folosi numai folie specială montată în faţa obiectivului şi nu la ocular.

Eclipsa de pe 20 martie începe la Bucureşti la ora 10:48 şi se termină 13:04, cu maximul la 11:55 cu 43% acoperire a Soarelui.

În Marea Britanie, eclipsa de soare are o vizibilitate în proporţie de 95%

Descoperă: Care sunt următoarele fenomene astronomice importante ale anului 2015 pe care le vor putea urmări şi românii?

Adrian Şonka: Următorul fenomen spectaculos se produce în noapte de 27 spre 28  septembrie, o eclipsă totală de Lună vizibilă în a doua jumătate a nopţii.

Vă recomandăm şi maximele curenţilor de meteori, Lyridele pe  22 spre 22  aprilie, Perseidele în noaptea de 12 spre 13 august şi Geminidele pe 13  decembrie.

De altfel, în orice seară senină se pot vedea stele căzătoare dar şi stele  strălucitoare, o planetă, două şi alte minuni cosmice.

În următoarele câteva luni se va vedea seara, înspre locul de apus al Soarelui, planeta Venus, cel mai strălucitor astru după Soare şi Lună.