Neagu Djuvara: ”Nu ştiam cum sunt bărbaţii, eu eram înconjurat numai de femei. Ăsta a fost primul meu contact cu el”

La eveniment – care a avut loc înaintea concertului care deschide stagiunea 2015 – 2016, la Ateneul Român -, au participat, printre alţii, istoricul Neagu Djuvara, Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii „George Enescu”, criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară.

Andrei Dimitriu a menţionat că statuia pe care o vor dezveli aparţine unuia dintre ctitorii Ateneului Român, Trandafir Djuvara, care face parte dintr-o generaţie care a dat „acea elită ziditoare, care ar fi făcut posibil – dacă istoria ar fi fost cea mai normală – ca România să fie o ţară care să conteze în ierarhia europeană”.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

„Încercăm aici, la Filarmonică, să recuperăm din modele autentice, care chiar au contat în cultura românească, să le aşezăm într-un Panteon (…), în care elita de valoare să îşi aibă rostul”, a spus directorul Filarmonicii.

Neagu Djuvara / Foto: Andreea Alexandru

Dimitriu a precizat că aceasta este a cincea dezvelire de bust de muzicieni şi de ctitori, acest lucru fiind unul pozitiv.

Prezent la eveniment, criticul de artă Pavel Şuşară a vorbit, pe scurt, despre opera realizată de Mihai Onofrei.

„Bustul este o operă a pictorului Mihai Onofrei, este o lucrare din 1935, o lucrare care împacă două tendinţe. Pe de o parte, reprezentarea corectă, academistă, sobră, postura de aparat al sculpturii de factură clasică aşa cum o ştim, şi, pe de altă parte, introduce elemente ale impresionismului rodinian, ale impresionismului care în 1935 încă era în vogă şi în Europa, şi în lume, implicit la noi, chiar dacă radicalii, precum Brâncuşi sau alţi sculptori aparţinând avangardelor, aveau pornită insurecţia asupra statuarului de tip clasic”, a spus criticul de artă Pavel Şuşară.

De asemenea, istoricul Neagu Djuvara a povestit că l-a cunoscut pe bunicul său Trandafir Djuvara încă de când era copil şi avea 4-5 ani.

„Eu n-aveam tată. Tata murise când eu aveam 2 ani şi nu l-am cunoscut, deci nu aveam bărbaţi în jurul meu şi, când am fost dus la nouă dimineaţa ca să-l salut pe conul Trandafir în patul lui, am fost speriat să văd nişte braţe cu păr, pe piept… şi aşa mai departe. Nu ştiam cum sunt bărbaţii, eu eram înconjurat numai de femei. Ăsta a fost primul meu contact cu el”, a spus istoricul Neagu Djuvara, precizând că următoarele impresii au venit mult mai târziu.

Neagu Djuvara şi-a amintit şi că bunicul Trandafir Djuvara avea o slăbiciune pentru el – deşi istoricul mai avea un frate cu trei ani mai mare decât el -, pentru că îl interesau „umanităţile”, ştia cine sunt Horaţiu, Virgilius, Platon, iar fratele său era „dezinteresat de umanităţi”.

Pavel Şuşară şi Neagu Djuvara / Foto: Andreea Alexandru

De asemenea, Neagu Djuvara a spus că bunicul său îl iubea, deşi era „foarte sever” în familie. „Nu era iubit, era un om dur, dar cu mine… eram copilaşul lui preferat”, a afirmat istoricul.

Acesta a mai spus că juca table cu bunicul său, care se supăra foarte tare când pierdea. „Din când în când trebuia să fac dinadins o greşeală ca să îl las să câştige că altfel era furios că îl băteam la table”, şi-a amintit Neagu Djuvara.

„Sunt foarte măgulit şi mulţumit că bustul lui se află acum la Ateneu, el care era atât de pasionat de muzică şi atât de mândru că participase la hotărârea de a se crea şi a se construi acest splendid muzeu – ca să zic aşa – şi el lansase mica poezie «Daţi un leu pentru Ateneu». Un leu de pe vremea aia face cât 300 de euro de astăzi”, a încheiat Neagu Djuvara.

Trandafir G. Djuvara (1856-1935) a fost un diplomat român cu o prestigioasă carieră, care a debutat pe 1 aprilie 1879, când a fost numit ataşat provizoriu la Agenţia diplomatică a României la Paris, şi s-a încheiat pe 31 decembrie 1926, când a părăsit Ministerul Afacerilor Străine în calitate de ministru plenipotenţiar clasa I. A îndeplinit misiuni diplomatice la Sofia (1888-1890), Constantinopol (1896-1899), Bruxelles (1909-1920), Atena (1921-1925). Perioada în care a activat a fost traversată de ample mutaţii şi convulsii în plan european şi mondial determinate de Primul Război Mondial, cele două revoluţii din Rusia, Tratatul de Pace de la Versailles (1919-1920), crearea Ligii Naţiunilor etc, se arată pe site-ul Institutului European Iaşi.

Neagu Djuvara s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. Este licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940).

Sursa: Mediafax