De ce soldaţii americani, care au luptat în Primul Război Mondial, erau numiţi ”băieţi din aluat”?

Există o varietate de teorii despre originile acestui termen. Conform uneia dintre acestea, termenul datează din Războiul mexican (1846-1848). Atunci soldaţii americani din infanterie făceau drumuri lungi pe câmpii cu mult praf, ceea ce le conferea aspectul de a fi acoperiţi de făină sau aluat. Ca o variaţie a acestei ipoteze, bărbaţii acoperiţi de praful de chirpici au primit porecla de „chirpici” (adobe), care apoi s-a transformat în „Dobies” şi, în cele din urmă, în „doughboys” (băieţi de aluat).

Printre alte teorii este şi ideea desprinsă din „War slang”, scris de jurnalistul american Paul Dickson şi lexicograful H.L. Mencken. Ei pretind că porecla ar fi fost atribuită soldaţilor Armatei Continentale, care au păstrat tubulatura albă de pe uniforme prin aplicarea argilei. Atunci când a plouat, trupele s-au murdărit pe uniforme şi s-au transformat în „bule de aluat”. Se presupune că acest incident le-a adus porecla de ”băieţi din aluat”.

• Ce înseamnă, mai exact, să fii om?

În primul Războiul Mondial au mai fost împărţite mai multe ”titluri” . De exemplu, „poilu” (părosul) a fost un termen pentru soldatul francez, din cauza faptului că mulţi dintre ei aveau bărbi sau mustăţi.

Ultimul soldat infanterist şi băiat din aluat american din Primul Război Mondial, Frank Catarame, a murit în 2011, în Virginia de Vest, la vârsta de 110 ani. Catarame s-a înrolat în armată, la vârsta de 16 ani, în august 1917, la patru luni după ce SUA a intrat în conflict. El a fost unul dintre cei 4,7 milioane de americani care au participat la război, Catarame a fost înmormântat la Cimitirul Naţional american Arlington.

Sursa: History