Ce se întâmplă când un lup şi un râs se întâlnesc? Imagini rare din sălbăticie – VIDEO

Imaginile dovedesc că ambele specii, deşi vulnerabile, dau semne de îmbunătăţire din punct de vedere al statutului de conservare, datorită protecţiei legale date de Directivele Natura 2000 şi eforturilor de conservare. ”În acelaşi timp, clipul ne arată că ecosistemul existent în prezent, complet şi echilibrat, are nevoie în continuare de protecţie”, afirmă reprezentanţii WWF.

• Maimuțele din Gibraltar mănâncă pământ pentru a-și proteja stomacul după ce primesc alimente nesănătoase de la…
• Care este cel mai greu con de pin găsit până acum? Dar cel mai lung?

Râsul eurasiatic şi lupul comun aproape dispăruseră din unele zone din Europa, motiv pentru care au fost puşi sub protecţie prin Directivele Natura 2000, ce formează legislaţia de conservare a naturii în Uniunea Europeană. După estimările WWF, în Polonia mai există în prezent aproximativ 1.000 de exemplare de lup şi doar 200 de exemplare de râs.
 
Observarea râşilor şi lupilor în habitatul lor natural este extrem de dificilă şi rară, a declarat biologul şi videograful Zenon Wojtas, care a înregistrat imaginile din pădurile Munţilor Carpaţi de pe teritoriul Poloniei.

”De obicei petrec luni în şir, în condiţii de îngheţ, pentru a vedea animalele sălbatice. Această întâlnire este unică şi ne dă un indiciu asupra relaţiilor de armonie care există în natură, unde prădătorii pot convieţui în acelaşi areal fără să se rănească. Pe măsură ce lupul se apropie de femela de râs, aceasta ia o poziţie defensivă, ca orice mamă. Nu a existat nicio luptă, lupul îşi manifesta doar un comportament social”, mai spun cei de la WWF.

Lupul şi râsul, în România

În România, estimările oficiale arată că sunt între 1.200 – 1.500 indivizi de râs şi 2.300 – 2.700 de lup. Principalele ameninţări la adresa speciilor sunt reprezentate de braconaj, degradarea, reducerea şi fragmentarea habitatelor din pricina extinderii infrastructurilor şi despăduririlor, conflictele cu crescătorii de animale şi gestionarii fondurilor de vânătoare.

WWF monitorizează populaţiile de lupi din Maramureş şi până în Carpaţii de Sud-Vest inclusiv, prin utilizarea de camere cu infraroşu şi senzori de mişcare, monitorizare bioacustică, „snow-tracking” (identificarea urmelor lăsate în zăpadă), şi prin identificarea altor indicii de prezenţă (excremente, carcase ale speciilor-pradă).

Pe viitor, WWF doreşte extinderea, la nivel regional, a activităţilor de monitorizare şi a intensităţii acestora, promovarea unui management responsabil la nivel populaţional (prin îmbunătăţirea colaborării între specialiştii şi instituţiile cu responsabilităţi legate de managementul lupilor din ţările carpatice), reducerea fragmentării habitatelor, activităţi demonstrative privind prevenirea conflictelor om-lup, informare şi conştientizare cu privire la rolul şi importanţa carnivorelor mari, în general.

Directivele Natura 2000, care protejează 27.000 de arii naturale, în pericol să fie slăbite în detrimentul naturii

Eforturile organizaţiei se extind şi asupra legislaţiei care are rolul de a asigura un viitor pentru aceste specii. WWF a demarat anul trecut, alături de alte 3 mari ONG-uri din Europa, o campanie3 de susţinere a Directivelor Natura 2000, valabile în toate ţările membre UE, pentru ca acestea să ofere în continuare protecţia necesară speciilor ca lupul şi râsul şi celor peste 27.000 de arii naturale importante din Europa. ”WWF solicită factorilor de decizie de la nivel european ca Directivele să fie păstrate în forma actuală, dar să fie implementate în mod coerent şi corect în toate Statele Membre”, mai spune WWF.

Campania „Alertă pentru natură” este organizată în contextul actualei revizuiri (şi posibile slăbiri) a Directivelor de către Comisia Europeană, iar vara trecută a generat cea mai mare consultare publică ce a avut vreodată loc în UE. La apelul WWF şi al celorlalte 3 organizaţii, peste 520.000 de europeni s-au pronunţat pentru păstrarea Directivelor Natura 2000.

Un raport WWF publicat recent arată că activităţile industriale nesustenabile precum despăduririle, agricultura industrială sau producţia de energie ameninţă în mod grav unele dintre cele mai valoroase zone naturale şi specii de pe glob, inclusiv în Europa.