Cum a evoluat creierul? Un studiu dă un răspuns fascinant

Reţelele neurale ale fiecărui organism stau la baza comportamentului acestuia. Akira Sakurai şi Paul Katz, de la Georgia State’s Neuroscience Institute, au studiat creierul limacşilor de mare, mai specific a nudibranhilor, organisme care au neuroni mari care formează circuite simple, scrie Science Daily.

În acest studiu, au examinat cum creierele acestor creaturi de mare produc înotul. Au descoperit că deşi două specii diferite de nudibranhii au aceiaşi neuroni, iar comportamentul era similar, reţeaua era diferită.

• Oamenii de știință încearcă să afle cum au evoluat membrele repetitive
• Cercetătorii au creat o plantă care produce 5 substanțe psihedelice în același timp

Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au blocat impulsurile neurale care duc la înot la nudibranhia gigantică. Apoi, au introdus electrozi în neuroni pentru a forma o reţea artificială similară cu cea a altei specii de nudibranhie. Creierul a putut produce acelaşi comportament de înot pe care îl avea şi înainte.

Studiul a fost publicat în jurnalul Current Biology şi a arătat că acelaşi comportament poate avea la bază mecanisme diferite. Katz, co-autorul acestui studiu, a precizat că „acesta şi alte studii precedente au arătat că reţeaua neurală a două specii diferite de limacşi de mare pot fi diferite substanţial în ciuda similarităţii neuronilor şi a comportamentelor. Aşadar, evoluţia acestor circuite pot juca un rol în evoluţia comportamentului”.

Aşadar, rezultatele sunt semnificative în contextul înţelegerii evoluţiei creierului – de-a lungul evoluţiei, comportamentele pot fi conservate, dar reţelele neurale care stau la bază se pot schimba.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Procesul de evoluţie al organismelor este mult mai complex decât se credea

Cercetătorii au descoperit în Africa un factor esenţial în evoluţia umană care până acum a rămas neglijat

Fenomenul care a schimbat evoluţia balenelor. Cum au ajuns mamiferele la dimensiunile URIAŞE din prezent

Un nou studiu asupra unor fosile vechi de 550 de milioane de ani relevă detalii FASCINANTE care pot rescrie istorie evoluţiei vieţii