Ultima generaţie de ,,sirene” din Coreea. Istoria haeneyo, femeile care practică o meserie riscantă pentru a-şi întreţine familia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Deşi pare o muncă uşoară, având în vedere echipamentele moderne din prezent, haenyeo nu utilizează niciodată tuburi de oxigen, relatează Vintage News.

Cunoscute şi cu denumirea de sirene coreene, haenyeo reuşesc să se scufunde până la 20 de metri adâncime şi să-şi ţină respiraţia timp de două minute. ,,Femeile mării” din provincia Jeju utilizează măşti de scufundări vechi cu un cadran mare şi greutăţi legate de şolduri pentru a se putea scufunda mai rapid. Un dispozitiv de plutire denumit ,,tewak” este amplasat la suprafaţă, sub acesta se află o plasă în care femeile amplasează vietăţile prinse. 

• 10 lucruri mai puțin știute despre Homer, „părintele” Iliadei și Odiseei
• De la „delulu” la „cringe”: Cum ne-au schimbat englezismele și jargonul rețelelor sociale felul în care…

Scufundările din Jeju sunt printre cele mai vechi tradiţii din Coreea de Sud, datând din  anul 434 A:D. La început era considerată o muncă a bărbaţilor, dar acest lucru s-a schimbat la sfârşitul secolului XVII, iar la începutul secolului XVIII femeile au fost singurele care mai realizau acest tip de muncă. Conform evidenţelor istorice, există diferite explicaţii privind legătura dintre această tradiţie şi femei. Unele surse sugerează că în secolul XVII un număr mare de bărbaţi au murit în mare din cauza războaielor şi a accidentelor din timpul pescuitului, scufundările devenind o muncă a femeilor. 

Credit: Mijoo Kim

O altă explicaţie sugerează că motivul principal este că femeile au reuşit să suporte mult mai bine apele reci datorită procentului ridicat de grăsimi corporale. Ultima explicaţie sugerând că regele Coreei a convocat majoritatea bărbaţilor în armată, cerând însă femeilor să continue plătirea taxelor. Astfel, femeile din Jeju au ales să facă scufundări în apele reci, majoritatea realizând această muncă şi în perioada în care erau însărcinate. O mare parte din ceea ce prindeau era oferit regelui ca tribut , însă după 1910 haenyeo au primit permisiunea de a practica profesia pentru un anumit salariu. 

De-a lungul anilor, femeile din Jeju au devenit cele care furnizau bani familiei în timp ce bărbaţii aveau grijă de case, făceau curăţenie şi găteau. Profesia era transferată de la mamă la fiică, însă din cauza pericolelor, multe tinere din prezent au renunţat la acest tip de activitate.  Majoritatea femeilor care mai practică meseria în prezent au peste 50 de ani. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: