Astronomii au găsit cea mai îndepărtată gaură neagră supermasivă ce poate crea o imagine mai clară a începutului Universului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Obiectul oferă o capsulă în trecutul foarte îndepărtat. Se află la o distanţă de 13,1 miliarde de ani lumină. Având în vedere că Big Bang-ul a avut loc acum 13,8 miliarde de ani, astronomii văd corpul când Universul avea doar 690 de milioane de ani, scrie The Verge.

Savanţii nu cunosc pe deplin procesul care a dus la formarea primelor stele, dar studierea gazelor din acest quasar ne poate spune ceva despre modul în care Universul evolua în acel timp. 

Quasarii se găsesc în centrul galaxiilor maive şi sunt unele dintre cele mai luminoase obiecte din Univers, datorită gazului şi prafului care se aprinde. Totuşi, este imposibil de receptat lumina vizibilă a acestor obiecte, întrucât sunt foarte îndepărtate de Pământ.

De aceea, echipa internaţională de cercetători condusă de Bram Venemans, de la Institutul Max Planck, a observat corpul cu ajutorul luminii în infraroşu. Chiar şi aşa, descoperirea quasarilor este extrem de dificilă şi necesită o muncă laborioasă. Se estimează că există doar 20-100 de astfel de obiecte în colţurile îndepărtate ale Universului.

În urma analizelor, Venemans şi colegul său Eduardo Bañados de la Institutul de Ştiinţă Carnegie au găsit quasarul care exista când Universul avea doar 690 de milioane de ani, fiind cel mai vechi obiect de acest tip găsit de cercetători, depăşind recordul stabilit la 750 de milioane de ani stabilit de un studiu anterior.

Astronomii cred că ultimul quasar descoperit exista în perioada în care Universul trecea printr-o fază esenţială de tranziţie. Pentru câteva sute de milioane de ani, Universul a fost lipsit de stele şi deseori se face referire la această perioadă ca la Era Întunecată. Eventual, atomii de hidrogen şi heliu au reuşit să formeze primele stele, iar acestea au generat radiaţii care au înlăturat electronii din hidrogenul din jur. Perioada aceasta cheie s-a numit Era Reionizării, în care hidrogenul a trecut de la neutru la ionizat.

„Este dificil de explicat cu modelele noastre ale găurilor negre”

Savanţii nu ştiu cu siguranţă când această schimbare a avut loc. Cred că a început la 500 de milioane de ani după Big Bang şi s-a terminat când Universul avea doar un miliard de ani, dar este dificil de stabilit o scară a timpului mai precisă. Acum, acest quasar furnizează nişte răspunsuri. Prin studierea luminii acestui obiect, astronomii au găsit că o mare parte din hidrogenul din jurul quasarului era încă neutru, atfel acesta exista chiar în timpul desfăşurării reionizării, aşa cum teoria de până acum spunea, încadrându-se în perioada 500 de milioane – 1 miliard de ani, cât a durat această etapă.

Mai sunt aspecte care contrariază cercetătorii. Spre exemplu, este curios cum un quasar atât de masiv se putea forma în acea perioadă, întrucât este nevoie de mult timp pentru ca găurile negre să adune suficient material, iar în mod normal, acest proces trebuia să dureze mai mult de 690 de milioane de ani. „Teoria era că nu trebuia să se găsească aici, dar acum ştim că există cel puţin una. Este dificil de explicat cu modelele noastre ale găurilor negre”, a precizat Bañados.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O gaură neagră uriaşă a fost descoperită în mijlocul Căii Lactee. Este de 100 de mii de ori mai mare decât Soarele

Cum arata, de fapt, o gaura neagra? (FOTO)

Cum a apărut Universul? Conform unui grup de cercetători, nu cu Big Bang

Fizicienii pot fi în sfârşit capabili să detecteze lumina care scapă din găurile negre