Mai puține alimente ultraprocesate, simptome mai ușoare de depresie? Ce arată un studiu din 2026

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Douăzeci de persoane diagnosticate cu depresie și-au redus drastic consumul de alimente ultraprocesate. După patru săptămâni, simptomele depresive și anxietatea erau mai puțin intense. Rezultatele sunt promițătoare, dar studiul este prea mic pentru concluzii definitive.

Reducerea drastică a alimentelor ultraprocesate a coincis cu ameliorarea simptomelor depresive în cazul unui grup de adulți diagnosticați cu depresie majoră. Rezultatele provin dintr-un studiu-pilot publicat la 23 septembrie 2026 în JAMA Psychiatry.

Cercetarea nu demonstrează că alimentația poate vindeca depresia și nu justifică abandonarea medicamentelor sau a psihoterapiei. Ea arată însă că modificarea dietei merită investigată ca posibilă măsură complementară.

Cum s-a desfășurat studiul?

Cercetătorii de la University of California, San Francisco au recrutat 20 de adulți cu vârste între 18 și 80 de ani. Toți aveau un diagnostic principal de depresie, consumau multe alimente ultraprocesate, aveau o greutate corporală ridicată și raportau cel puțin o problemă metabolică, precum hipertensiune, diabet, dislipidemie sau rezistență la insulină.

Participanții trăiau cu depresie, în medie, de aproape 13 ani. Paisprezece dintre cei 20 aveau și o tulburare de anxietate, iar 13 luau cel puțin un medicament psihiatric.

Studiul a avut un model încrucișat: fiecare persoană a trecut atât printr-o perioadă de patru săptămâni cu alimentația obișnuită, cât și prin patru săptămâni în care a redus puternic produsele ultraprocesate. Ordinea celor două perioade a fost stabilită aleatoriu.

Participanților li s-a cerut să nu-și schimbe medicația, psihoterapia, programul de somn sau nivelul de activitate fizică pe parcursul cercetării. Astfel, oamenii de știință au încercat să izoleze cât mai bine efectul modificării alimentației.

Cât de mult și-au schimbat alimentația?

Pe chestionarul folosit de cercetători, scorul mediu al consumului de alimente intens procesate a scăzut de la 10,10 la 1,42. Aceasta corespunde unei reduceri de aproximativ 86%.

În această categorie pot intra băuturile îndulcite, mezelurile, gustările ambalate, unele cereale pentru micul dejun, preparatele instant și alte produse industriale care conțin frecvent arome, coloranți, emulsificatori, îndulcitori sau conservanți.

Termenul nu desemnează însă orice aliment procesat. Legumele congelate, conservele simple de fasole, iaurtul natural și pâinea realizată din ingrediente obișnuite sunt procesate, dar nu neapărat ultraprocesate.

Ce s-a întâmplat cu simptomele depresive?

În perioada cu puține produse ultraprocesate, participanții au obținut rezultate mai bune la toate cele trei scale utilizate pentru evaluarea depresiei.

Pe chestionarul PHQ-9, scorul mediu a fost de 5,53 în perioada cu puține alimente ultraprocesate, comparativ cu 8,68 în timpul alimentației obișnuite. Evaluarea realizată cu scala MADRS a arătat o diferență și mai mare: o medie de 8,05 față de 18,9.

S-au redus și simptomele de anxietate. Scorul mediu GAD-7 a fost de 4,63 în etapa intervenției alimentare și de 7,37 în perioada cu dieta obișnuită.

Diferențele au fost relevante statistic, dar starea participanților nu a fost evaluată în orb: atât aceștia, cât și cercetătorii știau când era urmată dieta. Așteptările, atenția primită și sentimentul că fac o schimbare benefică ar fi putut influența răspunsurile.

Ce nu poate demonstra acest studiu?

Obiectivul principal al cercetării a fost să afle dacă persoanele cu depresie pot urma o asemenea intervenție și dacă o consideră acceptabilă. Ameliorarea simptomelor a reprezentat un rezultat exploratoriu, nu obiectivul principal stabilit pentru testarea eficienței.

Eșantionul de numai 20 de persoane este prea mic pentru ca rezultatele să fie aplicate populației generale. În plus, consumul alimentar a fost declarat de participanți, fără o metodă biologică de verificare.

Nu se știe nici ce anume ar fi produs schimbarea. Participanții ar fi putut consuma mai puține calorii, zahăr sau grăsimi și, în același timp, mai multe fibre și substanțe nutritive. Nu poate fi stabilit dacă efectul a provenit din eliminarea aditivilor, îmbunătățirea generală a dietei sau dintr-o combinație de factori.

Autorii consideră că sunt necesare studii mai mari, desfășurate pe perioade mai lungi și cu evaluări obiective ale alimentației.

Știați că?

Într-un studiu încrucișat, aceeași persoană urmează succesiv ambele variante analizate. Avantajul este că fiecare participant poate fi comparat cu el însuși.

Alimentele ultraprocesate sunt definite prin modul de fabricație și ingredientele folosite, nu numai prin cantitatea de zahăr, sare sau grăsime.

Depresia este o afecțiune medicală complexă. Alimentația poate face parte din îngrijirea sănătății, dar nu înlocuiește evaluarea de specialitate, psihoterapia sau tratamentul prescris.

Surse

https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/article-abstract/2854373

https://www.sciencemediacentre.es/en/small-pilot-study-examines-reduction-consumption-ultra-processed-foods-among-patients-depression

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42776545/

https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2809727

Vă recomandăm să citiți și:

Un singur factor critic prezice longevitatea mai bine decât dieta sau exercițiile fizice, arată un studiu

Expunerea la poluanții din aer este asociată cu un risc crescut de suicid, indică o analiză amplă

Mit sau adevăr: apa dură poate afecta aspectul părului?

Atitudinea pozitivă față de îmbătrânire ne poate face să ne simțim mai tineri și să trăim mai mult