Obiceiurile pe care le construim în jurul vârstei de 30 de ani ar putea influența modul în care vom îmbătrâni. Cercetătorii spun că această perioadă este importantă pentru dezvoltarea unei „rezerve” de sănătate care poate proteja organismul în deceniile următoare.
După 30 de ani, masa și forța musculară, densitatea osoasă și reglarea metabolismului încep să sufere treptat modificări asociate înaintării în vârstă. João Passos, profesor de fiziologie la Mayo Clinic, consideră că aceasta este o perioadă potrivită pentru consolidarea unor comportamente care cresc rezistența organismului pe termen lung.
Un exemplu sunt sportivii veterani, care continuă să practice alergare, ciclism sau alte sporturi după 35 de ani. Potrivit cercetătorilor, aceștia ating adesea un nivel mai ridicat al capacității cardiovasculare și al forței musculare, după care declinul este mai lent. Rezerva astfel construită îi poate ajuta să-și păstreze mobilitatea și independența mai mult timp.
În jurul vârstei de 30 de ani, obiectivul ar trebui să fie dezvoltarea capacității aerobice, a flexibilității și a forței musculare. Musculatura picioarelor este deosebit de importantă, deoarece contribuie la mobilitate și reduce consecințele pierderii agilității și a amplitudinii mișcărilor, factori asociați căderilor la vârste înaintate.
Nu este nevoie însă de antrenamente extreme. Unele cercetări sugerează că și cinci minute de activitate fizică moderată sau intensă pe zi pot contribui la încetinirea îmbătrânirii creierului. O plimbare alertă de 15 minute după masă poate fi, de asemenea, un punct de pornire.
Sănătatea cerebrală poate fi susținută prin obiceiuri simple. Igiena dentară este importantă, deoarece bolile gingivale au fost asociate în numeroase studii cu un risc mai mare de declin cognitiv. Renunțarea la fumat și reducerea consumului de zahăr și alcool sunt alte măsuri utile.
Somnul regulat are, la rândul său, un rol important. Culcarea și trezirea la ore aproximativ constante ajută la sincronizarea ritmului circadian și a proceselor metabolice. Consumul de alcool poate perturba somnul și a fost asociat cu modificări biologice legate de îmbătrânire.
Și alimentația contează. Un aport mai mare de fructe și legume, în detrimentul alimentelor ultraprocesate, poate contribui la o îmbătrânire mai sănătoasă. Cercetările indică în special rolul carotenoizilor, compuși vegetali prezenți în alimente precum morcovii, cartofii dulci, mango și caisele.
Studiile care au urmărit participanți timp de decenii arată că persoanele cu obiceiuri mai sănătoase la vârsta adultă au, ulterior, riscuri mai mici de boli cardiovasculare, declin cognitiv și fragilitate. Potrivit cercetătorilor citați de BBC, aceste obiceiuri nu opresc îmbătrânirea, dar îi pot influența traiectoria.
Este sigur să facem sport în aer poluat?
Practicile de câteva secunde care ne pot îmbunătăți starea de bine
Două ore în plus de somn ne pot ajuta să ne recuperăm după o noapte proastă
Fetele pot fi mai atrase de chipuri decât de obiecte încă din primele zile de viață