Proteinele vegetale, un plus pentru sănătate

Proteinele joacă un rol extrem de important în buna funcţionare a organismului, având un rol esenţial în menţinerea echilibrului hormonilor, pielii, părului şi musculaturii, acţionând ca un combustibil pentru organism în producerea de energie. Principalele surse de proteine rămân carnea şi peştele, însă le putem găsi în mare proporţie şi în alte alimente precum cerealele şi leguminoasele, mai ales că în ultima vreme din ce în ce mai multe persoane îmbrăţişează dieta vegană.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Leguminoasele precum lintea, mazărea, fasolea, năutul sau soia, nu ar trebui să lipsească din meniul nostru, fiind cele mai bogate produse vegetale în proteine. Năutul conţine aproximativ 25% proteine, iar soia aproximativ 50%.

„Cercetări realizate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pe tema diferenţelor dintre proteinele din carne şi proteinele vegetale au demonstrat că acestea din urmă pot fi considerate o sursă sustenabilă. Deşi multe alimente conţin proteine, niciunul nu are în componenţa sa toţi amioacizii esenţiali pentru organism, într-o cantitate suficientă. În acest context, sursele vegetale de proteine beneficiază de avantajul că pot fi combinate, asigurând astfel o sursă de proteină completă”, a spus dr. Corina Zugravu, Preşedintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie.

Alte surse importante de proteine sunt somonul şi ouăle. Somonul conţine acizi graşi Omega 3, nutrienţi importanţi pentru menţinerea sănătăţii, fiind bogat în proteine de calitate. O porţie de somon conţine aproximativ 25 g de proteine. Calitatea proteinelor se stabileşte în funcţie de cantitatea de aminoacizi şi gradul acestora de digerare, indicatori care ne arată că cea mai bună proteină pentru organismul uman este proteina din ou.

Cerealele precum grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, meiul sau orezul, consumate simplu, fără adaos suplimentar de zahăr, pot să ne ofere aportul de energie, nutrienţi şi proteine de care are nevoie organismul nostru.

Berea poate contribui la rândul ei, printr-un consum moderat, la asigurarea de nutrienţi necesari organismului, fiind produsă în totalitate din: drojdie de bere, apă, hamei şi cereale.
Deşi cel mai des întâlnită cereală folosită la fabricarea berii este orzul, maeştrii berari, pentru a obţine gustul şi aroma dorite, aleg de multe ori să includă în reţetele de fabricare şi alte cereale: grâu, orez, porumb sau ovăz. Indiferent de tipul lor, cerealele rămân o importantă sursă de proteine. Proteinele din bere au rol şi în formarea spumei, ca urmare a interacţiunii acestora cu acizii de hamei.