De ce eşti sclavul copilului tău şi cum să îi spui nu acestuia

Descopera

Publicat: 13.06.2018

Există o mulţime de părinţi foarte bine intenţionaţi. Sunt mămici şi tătici extraordinari dar viaţa lor este dictată în permanenţă de capriciile şi toanele odraslelor lor. De aceea, ţin econt de următorul lucru: nu confunda dragostea cu slăbiciunea care te determină să îi faci copilului tău toate mofturile.

De ce eşti sclavul copilului tău?

Inconştient, părinţii aleg calea cea mai uşoară pentru a restabili pacea pe moment. Dar mituirea copilului nu funcţionează pe termen lung, pentru că pretenţiile lui vor fi din ce în ce mai mari. Trebuie să fie clar pentru toată lumea că dragostea pentru copilul tău nu înseamnă să-i faci absolut toate mofturile. Dragostea ta pentru copil şi capriciile lui trebuie să rămână două lucruri separate. Psihologul Claudia Mihalache spune: „Copiii au o abilitate extraordinară de a negocia, lucru de care s-au convins absolut toţi părinţii. Intuiţia lor nu dă greş şi pentru că sunt capabili să-ţi simtă toate slăbiciunile pot fi adevăraţi profesionişti la capitolul negociere. Ştiu exact pe ce butoane trebuie să apese şi părinţii le cad de cele mai multe ori în capcană. Odată ce un ciclu de acest gen începe, părinţii îşi petrec viaţa încercând să le facă micuţilor toate mofturile, la nesfârşit.“ Şi ce fel de dorinţe au copiii? Să mănânce doar lucruri nesănătoase, eventual numai dulciuri, să aibă ultimul model de Play Station, să stea zi şi noapte la calculator şi lista poate continua la nesfârşit. Majoritatea părinţilor nu realizează că limitările sunt făcute pentru a fi respectate. Impunerea unor limite le dă copiilor un imens sentiment de siguranţă şi confort.

Când aud un „nu“ de la părinţi ei se simt, de fapt, protejaţi. Pentru că inconştient ştiu că eşti suficient de puternic şi sigur pe tine pentru a-l proteja şi nu vei ceda presiunilor atunci când te vei afla în dificultate. Trăim în vremuri în care copiii sunt motivaţi prin răsplătirea imediată a lucrurilor bune pe care le fac. Un copil care îşi cunoaşte limitele şi care nu aşteaptă o prăjitură pentru fiecare problemă de matematică rezolvată este din start avantajat în faţa celorlalţi. Pe acest fond poate face alegeri înţelepte mai târziu în viaţă, atunci când va fi nevoit. Nu asta ar trebui să-şi dorească toţi părinţii?

Citeşte continuarea pe CSID.