Despărţirea dintre Facebook şi cei doi fondatori ai WhatsApp şi efectele ei

Compania Facebook a rămas dedicată modelului de business bazat pe reclame, în ciuda criticilor şi a faptului că Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a fost nevoit să-şi apare gigantul în faţa organelor de reglementare americane şi a celor europene, scrie Mediafax.

• Când vor deveni tehnologiile cuantice parte din viața de zi cu zi?
• De ce o pagină de pe Wikipedia a fost blocată pentru editare

Cei doi fondatori ai WhatsApp, Jan Koum şi Brian Acton, au fost implicaţi într-o serie lungă de neînţelegeri şi dezacorduri cu Zuckerberg şi cu COO-ul Facebook, Sheryl Sandberg, care a insistat în ultimii ani pentru venituri din ce în ce mai mari din partea serviciului de mesagerie pe care Facebook l-a achiziţionat cu 22 de miliarde de dolari în 2014, scrie Ziarul Financiar.

Multe discuţii dintre fondatori şi oficialii companiei au fost legate de modul în care sunt gestionate datele personale în timp ce este urmărit un profit din ce în ce mai mare. Una dintre cele mai grave dispute a fost purtată pe subiectul reclamelor personalizate trimise către utilizatorii WhatsApp, idee ce a întâmpinat opoziţie clară din partea lui Koum şi a lui Acton.

Potrivit surselor, în ultimii ani, Zuckerberg şi Sandberg au insistat din ce în ce mai mult ca fondatorii WhatsApp să fie mai „flexibili” cu privire la aceste probleme şi să înţeleagă mai repede nevoia de a implementa soluţii pentru generarea unor venituri mai mari.

La un moment dat, Koum a spus că „nu are destui oameni” pentru a implementa un astfel de proiect, iar Zuckerberg l-a contrat imediat, spunând: „Am toţi oamenii de care ai nevoie”.

WhatsApp a fost o potrivire neobişnuită pentru Facebook încă de la început. Acton şi Koum pun accent pe intimitate şi pe protecţia datelor şi au arătat în mod repetat dispreţ faţă de potenţialul comercial al aplicaţiei.

Pe de altă parte, Facebook şi-a construit un model de succes bazat pe reclame, susţinut de cantitatea masivă de date pe care o are.

Când Facebook a cumpărat WhatsApp, cele două companii nu au anunţat niciodată cum vor coexista filozofiile lor de business foarte diferite.

Însă, Zuckerberg le-a spus analiştilor că el şi Koum au picat de acord că reclamele nu reprezintă cel mai bun mod de a produce bani prin intermediul platformei.

Zuckerberg a mai spus atunci că cei doi fondatori vor avea autonomie pentru a-şi dezvolta propriile produse. Vânzarea către Facebook i-a transformat pe ambii fondatori în miliardari.

Koum a anunţat că va pleca în data de 30 aprilie, în timp ce Acton şi-a dat demisia în septembrie anul trecut.

Fondatorii WhatsApp nu l-au confruntat la plecare pe Zuckerberg cu privire la neînţelegerile dintre ei şi la viitorul businessului, dar au concluzionat că luptau o bătălie pierdută şi doreau să-şi prezerve relaţia cu executivul companiei. Una dintre surse a citat relaţia dintre cele două părţi drept „foarte pasiv-agresivă”.

Printre motivele care au dus la eventuala despărţire, se numără şi câteva diferenţe de cultură organizaţională, precum probleme cu zgomotul în birou, mărimea birourilor şi băilor folosite de cei de la WhatsApp. Aceste probleme, deşi mărunte, au adâncit problema.

Scandalul a ieşit în spaţiul public în luna martie după o postare pe reţeaua socială Twitter a lui Acton. În mijlocul scandalului Cambridge Analytica – în care Facebook a fost acuzat că a oferit acces firmei de cercetare la datele utilizatorilor, acestea fiind folosite ulterior în campania prezidenţială a lui Donald Trump – Acton a postat că plănuieşte să îşi închidă contul de Facebook.

Când Acton a plecat din Facebook, acesta a lăsat pe masă aproximativ 900 de milioane de dolari reprezentând un pachet de acţiuni pe care ar fi urmat să-l primească. Koum va pleca oficial la mijlocul lunii august, ceea ce înseamnă că va lăsa încă un pachet de 400 de milioane de dolari în acţiuni (raportat la preţul actual al acţiunilor Facebook – 196 de dolari per acţiune, vineri la ora 18.00).

Pentru a primi aceste acţiuni, ambii fondatori ar fi trebuit să rămână în companie până la sfârşitul lunii noiembrie, când li se terminau contractele.

„Jan a făcut o treabă minunată construind WhatsApp. A fost dedicat constant intimităţii şi criptării de date”, a transmis Zuckerberg în luna mai în cadrul unei conferinţe, atunc când vorbea despre plecarea lui Koum. El a adăugat că este mândru de faptul că Facebook a implementat criptarea end-to-end în cadrul WhatsApp.

În multe privinţe, Facebook şi WhatsApp sunt foarte diferite. Începând din 2004, Facebook a folosit accesul la datele utilizatorilor pentru a vinde reclame personalizate care apăreau în „newsfeed-urile” oamenilor.

Acest model de business a fost un succes imens, ducând valoarea de piaţă a Facebook la peste 500 de miliarde de dolari. Reclamele reprezintă 97% din veniturile companiei.

De asemenea, este în antiteză cu imaginea pe care a propagat-o WhatsApp. Koum a crescut în Ucraina, în era sovietică, unde guvernul urmărea toate comunicaţiile, şi aminteşte frecvent despre dedicarea sa spre intimitate.

Koum, 42 ani, şi Acton, 46 ani, au devenit prieteni în timp ce lucrau împreună ca ingineri în cadrul Yahoo, una dintre primele companii mari din tehnologie care a îmbrăţişat advertisingul digital.

WhatsApp, lansat în 2009, a fost proiectat să fie simplu şi sigur. Mesajele erau şterse de pe servere imediat după ce erau trimise. Taxa de utilizare era de 0,99 dolari anual după ce primul an era gratuit.

Într-o postare de blog din 2012, fondatorii au scris că „vor să facă ceva ce nu este doar o altă caserie de reclame” şi au numit reclamele „insulte pentru inteligenţă”.

Când Facebook a cumpărat WhatsApp în februarie 2014, serviciul de mesagerie creştea rapid şi ajunsese deja la 450 de milioane de utilizatori lunari, fiind mai populară decât Twitter, care avea la acel moment 240 de milioane de utilizatori lunari.

Acum, WhatsApp are peste 1,5 miliarde de utilizatori şi rămâne cea mai scumpă achiziţie a Facebook.