„Pierderea pădurilor este o problemă majoră în Madagascar, iar studiul nostru arată că doar salvarea copacilor nu este suficientă”, a precizat Amy Dunham, coautorul studiului şi cercetător la Rice University. „Nu ne confruntăm doar cu pierderea acestor animale unice şi carismatice, ci şi cu pierderea rolului lor în ecosistem. Fără lemurieni, pădurile s-ar schimba întrucât doar aceste animale împrăştie seminţele celor mai mari arbori”.

Studiul, publicat recent în International Journal of Primatology, este rezultatul colaborării de aproape un deceniu dintre Dunham şi autorul principal, Onja Razafindratsima de la Ranomafana National Park din Madagascar.

• Ultima rudă a păsării dodo, observată într-o pădure tropicală îndepărtată din Samoa
• Raritate: au fost filmate molii hrănindu-se cu lacrimi de elan

În mare parte, lemurienii consumă fructe, iar pentru mulţi dintre cei mai mari arbori ai Madagascarului, primatele sunt singurele suficient de mari să ingereze seminţele fructelor. Prin dispersarea seminţelor în pădure prin fecale, lemurienii plantează arborii fără să ştie, scrie Futurity.

Într-un studiu mai recent, Razafindratsima a monitorizat 24 de grupuri de lemurieni timp de trei ani, arătând că seminţele unei specii de arbori masivi aveau cu 300% şanse mai mari de a încolţi atunci când lemurienii le împrăştiau decât atunci când cădeau pur şi simplu din copac.

„În cel mai recent studiu, am dorit să avem o abordare mai largă pentru înţelegerea modului în care pădurile se pot schimba odată cu dispariţie lemurienilor”, a precizat Dunham.

Echipa a folosit măsurători de la mai mult de 7.000 de copaci din 300 de specii. Coautorii studiului, Jean-Claude Razafimahaimodison şi Claude Ralazampirenena, savanţi de la Centre ValBio din Madagascar, au colectat datele ca parte din demersul de amploare numit TEAM Network (Tropical Ecology Assessment and Monitoring).

„Am folosit datele pentru a crea modele care arată ce s-ar întâmpla dacă arborii a căror seminţe erau dispersate de lemurieni ar dispărea şi ar fi înlocuiţi de cei a căror seminţe sunt împrăştiate de păsări, vânt sau alte metode”, a adăugat Dunham.

„Ar fi în continuare o pădure, dar alcătuirea ar fi altfel, scăzând şi capacitatea acesteia de a reţine carbonul”, a afirmat Dunham.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Aproape 4.000 de hectare de păduri virgine şi cvasivirgine noi, descoperite în România

Pământul a pierdut 15 milioane de hectare de pădure în 2017

Terra a pierdut 2.300.000 km² de păduri între 2000 şi 2012. Urmăreşte LIVE situaţia pădurilor din întreaga lume! (VIDEO)

Sunetele înregistrate în pădurile virgine din România