Home » Cultură » Muzeul Victor Babeş din Bucureşti se redeschide

Muzeul Victor Babeş din Bucureşti se redeschide

Muzeul Victor Babeş din Bucureşti se redeschide
Publicat: 06.11.2018
Muzeul Victor Babeş, din componenţa Muzeului Municipiului Bucureşti, se redeschide pentru public pe 23 noiembrie, după reamenajarea care a început în august 2017, arată un comunicat remis MEDIAFAX.

Muzeul Municipiului Bucureşti anunţă că acesta este al doilea muzeu, după Vila Dr. Nicolae Minovici, care se redeschide în acest an, pentru a fi redat comunităţii, scrie Mediafax.

Muzeul va fi deschis în două etape.

Prima vizează restituirea valorii memoriale – mobilier, cărţi şi artă decorativă, precum şi o restituire a atmosferei de lucru şi de familie. Piesele de artă decorativă – lustrele şi mobilierul – au fost restaurate în ultimul an. În afară de reprezentarea clasică a unui muzeu memorial, patrimoniul va fi pus în valoare şi prin intermediul unei logistici de expunere muzeală la standard european, iar, cu sprijinul realităţii augmentate, vor fi oferite publicului detalii vizuale din cel dintâi tratat de bacteriologie din lume, redactat de Victor Babeş.

Expunerea permanentă va fi completată de o expoziţie temporară pregătită în perspectiva unui muzeu de istorie a medicinei, prezentând relevanţa acestui domeniu în ultimii 100 de ani. Piesele expuse vor pune în lumină opera lui Victor Babeş în perspectiva generaţiei sale. Expoziţia temporară va fi realizată în parteneriat cu instituţii medicale precum Facultatea de Farmacie a UMF „Carol Davila” şi Institutul Naţional Victor Babeş. De asemenea, va include piese oferite din colecţia personală a medicului cardiolog Radu Ciudin. Se vor adăuga exponate specifice Muzeului Municipiului Bucureşti din colecţiile de Documente, Ştiinţă şi Tehnică, Diverse şi Gheorghe Marinescu.

A doua etapă este programată pentru o inaugurare în iulie 2019, când se are în vedere recuperarea muzeală a activităţii ştiinţifice a lui Victor Babeş.

Victor Babeş este unul dintre medicii români care au reuşit să se impună pe plan mondial încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Profesor de anatomie patologică la Universitatea din Bucureşti şi fondator al Institutului Naţional de Patologie şi Bacteriologie, acesta contribuit major la studiul bacteriologiei, al turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, malariei şi pelagrei. Gheorghe Marinescu, unul dintre studenţii săi şi medic neurolog recunoscut, l-a descris drept cel mai ilustru reprezentant al ştiinţei medicale româneşti. Muzeul care astăzi îi poartă numele a fost constituit în jurul memoriei savantului de fiul său, Mircea Babeş. Acesta din urmă a adunat lucrurile tatălui său din apartamentul pe care l-a folosit de la Institutul Naţional de Patologie şi Bacteriologie şi le-a expus în parterul casei sale pe care a donat-o Primăriei Capitalei. Muzeul se află într-o clădire construită în stilul eclectic, specific anilor 1920, în partea de Nord a Bucureştiului. Construită iniţial cu scopul de a fi folosită ca o locuinţă privată într-un cartier liniştit, astăzi acesta adăposteşte o colecţie dominată de lucrările ştiinţifice ale lui Victor Babeş. Aceasta este completată de o serie de piese de mobilier şi decoraţie pe care familia Babeş le-a deţinut până în momentul donării. Predomină piesele de artă europeană, de la scaune şi fotolii, la reproduceri după picturi de secol XVII.

Urmărind liniile dictate de colecţia muzeului, proiectul expoziţional îşi propune să pună în valoare munca ştiinţifică a doctorului Victor Babeş, pornind de la primele descoperiri ştiinţifice şi până la proiectele majore de medicină socială care au încercat să îmbunătăţească nivelul de trai al bucureştenilor. În paralel, va fi subliniată recunoştinţa pe care a primit-o Victor Babeş ca urmare a eforturilor sale în domeniul medicinei. Imaginea va fi întregită de arborele genealogic al familiei Babeş din care au făcut parte diplomaţi şi alţi medici care au contribuit la progresul acestei ştiinţe. Etajul muzeului va reveni la ilustrarea unui interior intim al unei case discrete de la mijlocul secolului al XX-lea, presărat cu piese de mobilier de factură europeană şi obiecte de artă plastică şi decorativă care denotă gustul lui Mircea Babeş în materie de artă.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum a apărut literatura din Statele Unite? De la miturile populațiilor indigene la Hemingway și Toni Morrison
Cum a apărut literatura din Statele Unite? De la miturile populațiilor indigene la Hemingway și Toni Morrison
Concentrații record de aur au fost descoperite pe fundul mării în Japonia
Concentrații record de aur au fost descoperite pe fundul mării în Japonia
Război total între două dintre cele mai mari companii tech din lume
Război total între două dintre cele mai mari companii tech din lume
Tentativele de asasinat asupra lui Donald Trump schimbă protocoalele la Casa Albă
Tentativele de asasinat asupra lui Donald Trump schimbă protocoalele la Casa Albă
De ce aplicațiile care monitorizează somnul nu sunt chiar atât de bune pe cât credem?
De ce aplicațiile care monitorizează somnul nu sunt chiar atât de bune pe cât credem?
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani
Volkswagen trece printr-o reorganizare profundă. Ce planuri are producătorul auto?
Volkswagen trece printr-o reorganizare profundă. Ce planuri are producătorul auto?
Cum a apărut mojito, unul dintre cele mai iubite cocktailuri din lume
Cum a apărut mojito, unul dintre cele mai iubite cocktailuri din lume
Milionarul obsedat de longevitate Bryan Johnson a dezvăluit că suferă de o boală incurabilă
Milionarul obsedat de longevitate Bryan Johnson a dezvăluit că suferă de o boală incurabilă
Boala care îi face pe unii oameni să se piardă în propria casă
Boala care îi face pe unii oameni să se piardă în propria casă
Telescopul Webb a observat „o lume de lavă”, la 41 de ani-lumină distanță de Pământ
Telescopul Webb a observat „o lume de lavă”, la 41 de ani-lumină distanță de Pământ
În 1975, Uniunea Sovietică a montat un tun pe o navă spațială și a tras cu el. Ce încercau să facă?
În 1975, Uniunea Sovietică a montat un tun pe o navă spațială și a tras cu el. Ce încercau să facă?
Oamenii de știință ar fi aflat, în sfârșit, de ce atmosfera Soarelui este mult mai fierbinte decât suprafața sa
Oamenii de știință ar fi aflat, în sfârșit, de ce atmosfera Soarelui este mult mai fierbinte decât suprafața sa
Inteligența Artificială poate fi ușor păcălită să pretindă că a găsit viață extraterestră, iar acest lucru ar putea provoca haos în viitor
Inteligența Artificială poate fi ușor păcălită să pretindă că a găsit viață extraterestră, iar acest lucru ar ...
Patru arbori de cacao peruvieni nou descoperiți ar putea salva viitorul ciocolatei
Patru arbori de cacao peruvieni nou descoperiți ar putea salva viitorul ciocolatei
Coastele rupte vechi de 6.000 de ani descoperite în Siria ar putea fi unul dintre cele mai vechi cazuri cunoscute de abuz asupra copiilor
Coastele rupte vechi de 6.000 de ani descoperite în Siria ar putea fi unul dintre cele mai vechi cazuri cunoscute de abuz ...
O inversare bruscă a fost detectată în nucleul Pământului
O inversare bruscă a fost detectată în nucleul Pământului
Cum poate fi liniștită mintea? Cinci metode susținute de cercetările din psihologie și neuroștiințe
Cum poate fi liniștită mintea? Cinci metode susținute de cercetările din psihologie și neuroștiințe