Ce riscă autorii farsei tabloului Picasso. Părerea unui procuror DIICOT privind ”furtul secolului”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Am făcut parte din echipa care a investigat dosarul furtului tablourilor. (…) În ceea ce priveşte gluma pe care au făcut-o, cred că nu s-au aşteptat nici cei din trupă să ia o asemenea turnură. Eu sunt convinsă că procurorii DIICOT trebuie să meargă până la capăt, în primul rând că trebuie să expertizeze acel tablou. Nu îmi este clar cine a făcut falsul, pentru că înţeleg că este un fals foarte bine realizat, inclusiv notaţiile, ştampilele de pe spatele tabloului.

Aparenţa unui tablou original a fost foarte mare. Din punctul meu de vedere orice cercetare ar avea loc vizând gluma, care a pus în mişcare aparatul investigativ român, trebuie sa pornească de la intenţie. Dacă a fost săvâşită o faptă cu intenţia de a pune în mişcare aparatul d einvestigaţie sau în scop publicitar pentru ca orice infracţiune poate fi comisă din culpă sau cu intenţie. Nu toate infracţiunile din culpă sunt însă sancţionate penal, deci dacă a fost doar o glumă, din punctul meu de vedere, nu văd ce sancţiune penală ar putea atrage. Dacă însă intenţia a fost clară de a induce în eroare organele de anchetă, atunci lucrurile se schimbă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Raluca Cristiana Botea, procurorul implicat în ancheta ce a vizat furtul secolului.

Întrebată dacă există şanse să fie recuperate tablouri, fostul procuror a mai spus: „sper că dacă cumva au fost distruse, nu au fost distruse toate. La momentul respectiv a fost ridicată cenuşa, s-a făcut o expertiză de către autorităţile române, cu limitările respective ale rezultatului expertizei. Certitudine că au fost arse fix acele 7 tablouri nu există, există certitudinea că în soba aceea au fost arse picturi. Că a fost ars Picasso, Monet, nu poate spune nimeni.

Raluca Cristiana Botea a fost unul dintre procurorii care au investigat, în România, ceea ce a fost supranumit „furtul secolului”. Procurorii au reuşit să ajungă la autori la câteva luni de la momentul în care au fost aduse tablourile în ţară, odată cu intenţia acestora de a vinde picturile, scrie Mediafax.

Era vorba despre picturi în valoare de 18 milioane de euro: Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Toate au fost furate, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, din muzeul Kunsthal din Rotterdam, de către românii Radu Dogaru şi Adrian Procop, ajutaţi de Eugen Darie. Ulterior, picturile au fost aduse în România, iar potrivit mamei lui Radu Dogaru, Olga Dogaru, acestea au fost complet distruse, fiind arse în soba casei din Carcaliu, judeţul Tulcea. Femeia ar fi încercat să îşi salveze fiul, ştergând urmele.

În cele din urmă, toţi au primit condamnări cu închisoarea şi între timp au fost eliberaţi.

La vremea respectivă, o investigaţie amănunţită a Muzeului Naţional de Istorie a României arăta că în cenuşa găsită în sobă au fost arse cel puţin trei tablouri. La şase ani de la acel moment, în acest weekend, a apărut informaţia că un tablou semnat de Pablo Picasso, a fost găsit îngropat la tulpina unui copac în Tulcea.

DIICOT a anunţat că tabloul ar putea avea o valoare estimată de 800.000 de euro, dar va fi supus unei investigaţii pentru a se confirma că este originalul.

La mai puţin de 24 de ore s-a aflat că totul a fost o farsă a unor scenografi belgieni, care s-au inspirat dintr-o piesă de teatru.