O stea din constelaţia Carul Mare nu îşi are originea în galaxia noastră

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Analizând compoziţia chimică a stelei J1124+4535, cercetătorii au ajuns la concluzia că aceasta nu se aseamănă cu nicio altă stea din galaxia noastră, Calea Lactee.  Aceeaşi analiză sugerează că steaua studiată are mai multe în comun cu stelele din galaxiile pitice din vecinătatea noastră cosmică. De fapt,  oamenii de ştiinţă suspectează că neobişnuitul corp cosmic s-a format într-o galaxie antică care a intrat în contact cu Calea Lactee. Ca urmare a acestei interacţiuni, J1124+4535 a intrat sub influenţa câmpului gravitaţional al galaxiei noastre.

Neobişnuita stea a fost observată în constelaţia Ursa Mare, pentru prima dată, în 2015 de către un observator astronomic din China, iar în 2017, telescopul Subaru, al japonezilor, a oferit imagini de înaltă rezoluţie, notează Live Science.

Analizele spectrale ale stelei arată că aceasta prezintă urme minore de magneziu, dar, în mod surprinzător, cantităţi neobişnuite de europiu, un element rar. Concentraţia de europiu, neobişnuită în galaxia noastră, sugerează originea în afara Căii Lactee.

Compoziţia stelelor reflectă compoziţia norilor de praf şi gaz din care acestea s-au format. Din acest motiv, stelele care s-au format în aceeaşi vecinătate cosmică tind să aibă compoziţii chimice similare, drept urmare a originii comune. De aceea, când o stea prezintă o compoziţie chimică diferită, oamenii de ştiinţă caută originea acelei stele într-o arie mult mai mare.

Studii anterioare sugerează că Calea Lactee a luat naştere din coliziunea şi absorbirea unor galaxii mai mici. În acest context, stelele precum J1124+4535, care prezintă un procentaj scăzut de metale, îşi au originea în galaxiile pitice care orbitează galaxia noastră.

În aceste condiţii, analiza chimică a stelei J1124+4535, care acum se află în Carul Mare, reprezintă cea mai concretă dovadă a teoriei care explică formarea şi creşterea Căii Lactee.

În prezent, Calea Lactee, galaxia în care ne aflăm acum, se află pe un curs de coliziune cu Norul lui Magellan, iar oamenii de ştiinţă au calculat că acest eveniment va avea loc în următoarele două miliarde de ani.

Citeşte şi: