Inteligenţa artificială, viaţa 3.0 şi transumanism

Discuţia, ce va avea loc de la ora 19:00, porneşte de la două volume recent publicate în colecţia de ştiinţă a Editurii Humanitas: „Viaţa 3.0. Omul în epoca inteligenţei artificiale” de Max Tegmark şi „Pot face roboţii dragoste? 12 întrebări despre transumanism” de Laurent Alexandre şi Jean-Michel Besnier. La dezbatere vor fi prezenţi Andreea Chiriac, advisor market & brand research IBM, Adrian Mihălţianu, scriitor şi jurnalist, şi Vlad Zografi, coordonatorul colecţiei de ştiinţă a Editurii Humanitas. Moderatorul acestei întâlniri este Corina Negrea, realizator de emisiuni de ştiinţă la Radio România Cultural.

• De ce o pagină de pe Wikipedia a fost blocată pentru editare
• Test de cultură generală. Ce este mai mare decât un terabyte?

Viaţa 3.0 reprezintă momentul în care inteligenţa artificială depăşeşte nivelul uman, devenind inteligenţă artificială generală, capabilă să înveţe şi să îndeplinească orice sarcini, nu doar pe cele ultraspecializate. E un orizont asupra căruia specialiştii nu au căzut de acord. Unii văd în el o improbabilitate (tehno-scepticii), alţii o ameninţare care trebuie evitată (ludiţii), iar pentru alţii poate fi un salt uriaş pentru omenire, în măsura în care obiectivele inteligenţei artificiale şi cele ale umanităţii vor fi aliniate (mişcarea IA benefică). Prezentul ne permite să ne imaginăm un viitor apropiat în care roboţii industriali şi maşinile autonome îşi găsesc locul în activităţile şi vieţii noastre. Dar, pentru mulţi dintre cei care văd convergenţa dintre nanotehnologii, biotehnologii, informatică şi ştiinţele cognitive ca pe o certitudine, fiinţa umană se poate transforma în ceva radical diferit în deceniile sau secolele următoare. De aici încep întrebările: ce fel de societate ar fi aceea, până unde pot merge modificărilor care vor fi permise, cât de corectă şi de echilibrată ar fi această lume trans sau post-umană? Şi dacă toate acestea ţin de un viitor care poate fi doar imaginat sau de unul cu adevărat posibil.

Accesul la eveniment este gratuit şi se face printr-o rezervare prin Eventbook.

Fizicianul Max Tegmark, profesor la MIT, autor al cărţii „Viaţa 3.0. Omul în epoca inteligenţei artificiale”, explorează posibilităţile oferite de inteligenţa artificială nu doar în viitorul imediat, dar şi în perspectiva îndepărtată a colonizării cosmosului. 

Laurent Alexandre, co-autor al volumului „Pot face roboţii dragoste? 12 întrebări despre transumanism”, este de profesie chirurg urolog şi director al companiei NBIC Finance. Este interesat de mişcarea transumanistă şi de impactul acesteia asupra destinului omenirii. Scrie articole pentru Science & santé, Le Huffington Post, Le Monde şi L’Express, supliment al cotidianului Le Monde. Este, de asemenea, autor a numeroase cărţi, printre care La mort de la mort (2011), La Défaite du cancer (2014), La guerre des intelligences (2017), L’IA va-t-elle aussi tuer la démocratie? (2019). 

Jean-Michel Besnier este profesor de filozofie şi doctor în ştiinţe politice. Profesor la Universitatea Sorbona (Paris IV), este membru al Consiliului ştiinţific IHEST (Institut des hautes études pour la science et la technologie) şi MURS (Mouvement universel pour la responsabilité des scientifiques). Cercetările sale se orientează în direcţia influenţei pe care ştiinţa şi tehnica modernă o exercită asupra filozofiei şi eticii: L’humanisme déchiré (1993), Réflexions sur la sagesse (1999), L’irrationnel nous menace-t-il? (2006), Demain les post humains: le futur a-t-il encore besoin de nous? (2009), Un cerveau très prometteur: conversation autour des neurosciences (2015).