Valeri Kodemciuk. Istoria bărbatului rămas îngropat sub reactorul 4 de la Cernobîl

Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23. El a fost cauzat de o explozie a centralei nucleare din oraşul ucrainean Prîpeat, iar zona apropiată catastrofei a fost contaminată. Un nor de precipitaţii radioactive a ajuns în partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa şi în estul Americii de Nord. Ţările care au fost afectate cel mai mult de catastrofă au fost Ucraina, Belarus şi Rusia. Aproximativ 8,4 milioane de locuitori din cele trei state au fost expuşi la radiaţii, iar 336.000 de persoane au fost evacuate. Belarus a fost cel mai afectat stat din punct de vedere meteorologic, deoarece 60% dintre precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul său.

• Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur

Conducerea fostei Uniuni Sovietice a recunoscut că are nevoie de asistenţă internaţională în 1990, abia la patru ani după accident.

Dezastrul nuclear este subiectul uneia dintre cele mai de succes producţii ale postului HBO, „Cernobîl”. Ultimele zece minute din ultimul episod sunt dedicate victimelor dezastrului, oferind informaţii despre personajele cheie.

Unul dintre oamenii cheie care au murit atunci, deşi nu apare ca personaj în miniserie, este menţionat în final, alături de o fotografie a sa, şi pentru un motiv foarte bun – a fost prima victimă a tragediei.

Cine a fost Valeri Kodemciuk?

Inginerul mecanic ucrainean Valeri Kodemciuk (Valery Khodemchuk), un angajat cu experienţă, în vârstă de 35 de ani, lucra în schimbul de noapte la centrala de la Cernobîl când a avut loc teribila explozie. Se afla în sala turbinelor, de unde trebuia să raporteze rezultatele unui test de siguranţă, care a dus la explozia reactorului 4.

Kodemciuk a murit pe loc în explozie şi, mai mult decât atât, corpul său nu a fost niciodată recuperat.

Un altar a fost ridicat în memoria acestuia, lângă ceea ce a fost camera de control, la un zid care separă reactoarele 3 şi 4 în interiorul fostei Centrale Nucleare de la Cernobîl. Sub portretul acestuia este scris textul: „Trupul lui Valeri Kodemciuk nu a fost niciodată recuperat. A rămas îngropat pe vecie sub reactorul 4”.

Agenţia Associated Press scria în epocă, citând publicaţia sovietică Pravda: „Reactorul 4 îi va fi şi sicriu. Şi poate cineva va scrie pe acele ziduri de ciment că nu reactorul a fost îngropat acolo, ci Valeri Kodemciuk”.

Un al doilea bărbat, Vladimir Şaşenok (Shashenok) a murit în timp ce încerca să îl salveze pe Kodemciuk, ei fiind primele două victime. 29 de pompieri şi oameni care au venit să acorde primul ajutor au murit în primele săptămâni de după explozie din cauza expunerii la radiaţiile puternice.

Oficial, potrivit autorităţilor sovietice, 31 de persoane au murit în urma exploziei, dar între 4.000 şi 27.000 de persoane – conform datelor Uniunii Cercetătorilor Îngrijoraţi din Rusia – ar fi fost afectate pe termen lung de expunerea la radiaţii. Potrivit Greenpeace, între 93.000 şi 200.000 de persoane au murit din cauza dezastrului.