Cârstelul de baltă din Guam a reapărut în sălbăticie, după patru decenii de când specia a fost considerată dispărută

În 1981, activiştii au reuşit să captureze ultimele 21 de exemplare de cârstei de baltă din Guam şi i-au îngrijit în captivitate, specia fiind declarată dispărută. După opt ani, specialiştii au început să elibereze în sălbăticie o parte dintre păsările salvate, arată CNN, citat de Mediafax.

• Ar putea exista de două ori mai multe specii de vertebrate pe Pământ. Cum este posibil?
• Un nou studiu schimbă tot ce știam despre disparițiile misterioase ale marilor rechini albi

Suzanne Medina, biolog de la departamentul de agricultură din Guam, afirmă că împreună cu echipa sa a lucrat timp de 21 de ani pentru salvarea speciei. În spaţiul locuit anterior de cârstelul de baltă din Guam apăruseră şerpi care au ucis majoritatea păsărilor. Dispariţia zburătoarelor a afectat şi extinderea pădurii, seminţele copacilor nu au mai fost transportate pe distanţe mari astfel că pădurea s-a rărit. În acelaşi timp s-au înmulţit şi păianjenii al căror număr era determinat şi de preferinţa păsărilor pentru aceste specii. La rândul lor, şerpii au afectat şi liniile de înaltă tensiune, înmulţindu-se şi începând să ocupe stâlpii pe care erau amplasate cabluri.

Împotriva şerpilor au fost instalate capcane, autorităţile au încercat să organizeze vânători şi chiar au fost amplasate cadavre de şoareci cu substanţe otrăvitoare pentru şerpi. Reptilele au continuat să creeze probleme.

Activiştii nu au avut cum să elibereze păsările în Guam la început. După opt ani în care le-au îngrijit în captivitate, au ales să le pună în libertate pe o insulă din nord, Rota, unde nu exista pericolul şerpilor. Totuşi problemele nu au dispărut, zburătoarele fiind incapabile să se adapteze în noul mediu, fiind lovite de maşini sau mâncate de pisici, înainte să fie în stare să se înmulţească.

Metoda înmulţirii în captivitate

Abia în anii ’90, Medina şi echipa ei au ”descoperit secretul înmulţirii în captivitate” pentru cârstelul de baltă. Pentru a avea succes, specialiştii spun că au fost nevoiţi să cunoască ce fel de personalităţi aveau păsările. ”Am petrecut mult timp cu păsările, practic, trăiam cu ele”, a povestit biologul. Observând că mulţi masculi din specia studiată nu erau interesaţi de înmulţire preferând să se ucidă între ei, specialiştii au alcătuit fişe privind tipul de comportament al fiecărui exemplar ca şi informaţiile genetice pe baza cărora au putut să le catalogheze.

Strategia a avut succes, tot mai multe păsări având pui. În Rota sunt acum peste 200 de exemplare de cârstel de baltă, alte 60-80 de exemplare stabilindu-se pe Insula Cocos, un atol mic din sudul insuleui Guam, unde proiectul de eliberare s-a desfăşurat în ultimii nouă ani.

Cârstelul de baltă din Guam este una dintre cele zece specii, care numără opt păsări şi două de peşti, a căror situaţie pe lista Uniunii internaţionale pentru conservarea naturii (International Union for Conservation of Nature IUCN) a fost îmbunătăţită. Şefa organizaţiei, Grethel Aguilar a afirmat că fenomenul „operă o scânteie de speranţă în mijlocul crizei biodiversităţii” şi dovedeşte că ”natura îşi revine dacă i se dă o şansă”.

Pe lista speciilor aflate în pericol de dispariţie sunt peste 30.000 de animale şi plante.

Multe specii au fost considerate dispărute şi au reapărut. Ultima dată când a fost văzut un exemplar de ţestoasă pe Insula Fernandina din Galapagos era în 1906. S-a crezut că toate exemplarele au dispărut, dar în februarie 2019, a fost identificată o femelă pe insula considerată teritoriu ecuadorian.

Albinele gigantice dn specia Wallace nu au mai fost văzute din 1981. Albina are o anvergură a aripilor de mai bine de 6 centimetri. Abia în 2019, o echipă de cercetători a descoperit o femelă din această specie considerată dispărută.

În acelaşi fel s-a schimbat şi statutul unor păsări ca pitulicele albastre (Cerulean warbler) din Anzi sau papagalul vorbitor (Echo parakeet) care se găsea în insula Mauritius din Oceanul Indian.