Sindromul burnout este asociat cu bătăile neregulate ale inimii şi poate fi fatal

Fibrilaţia atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac şi este cauza principală de infarct în Europa şi SUA. Afectează peste 33 de milioane de persoane la nivel mondial.

Multe persoane care suferă de fibrilaţie atrială manifestă simptome precum dureri în piept, palpitaţii, dificultăţi respiratorii şi oboseală, însă alţi pacienţi nu prezintă niciun semn al bolii, care poate fi fatală.

• 62% dintre cititori nu au încredere în conținutul AI. De ce este, de fapt, o veste…
• Ce a observat o rețea de telescoape pe discul unei galaxii bizare?

Potrivit unui nou studiu publicat în European Journal of Preventative Cardiology, oboseala şi stresul cronic pot fi un factor în dezvoltarea maladiei.

„Ştiam că stresul poate provoca alte tipuri de maladii cardiace, dar acesta este primul care asociază clar oboseala cronică şi riscul crescut de aritmie cardiacă”, a spus autorul studiului, Parveen Garg, profesor la Şcoala de medicină Keck de la Universitatea din California de Sud.

„Ştim despre câţiva factori de risc principali, ca obezitatea, hipertensiunea arterială şi fumatul, dar aceştia nu explică totul despre motivele pentru care apare această tulburare”, a spus Garg.

Efectul burnout

Potrivit American Institute of Stress, 80% dintre angajaţii americani suferă din cauza stresului la locul de muncă, jumătate dintre aceştia indicând că au nevoie de metode de gestionare a problemei.

Specialiştii spun însă că nu numai stresul este vinovat, ci şi bombardarea constantă cu informaţii, conectarea constantă la social media, cursa pentru a fi cel mai bun pe toate planurile, sindromul burnout nefiind limitat doar la locul de muncă.

Studii anterioare au stabilit o legătură puternică între furie, anxietate, depresie, oboseală şi multe alte maladii cronice, inclusiv boala arterială coronariană şi insuficienţa cardiacă. Rezultatele nu au fost clare în ceea ce priveşte fibrilaţia atrială, unele studii asociind-o sindromului de stres posttraumatic, altele, depresiei, potrivit Mediafax.

La studiul coordonat de Garg au participat aproape 12.000 de persoane care nu sufereau de fibrilaţie atrială şi care au fost monitorizate pe parcursul a 25 de ani. La finalul perioadei, numai persoanele care au manifestat o stare de oboseală cronică extremă au prezentat un risc crescut de a dezvolta fibrilaţie atrială. Motivul este acela că acest tip de epuizare este asociată cu inflamaţia şi activarea crescută în organism a răspunsului la stres. Cei doi factori afectează ţesutul cardiac, ceea ce duce la fibrilaţie atrială.

Noul studiu este, însă, un pas preliminar în evaluarea potenţialei legături cauză-efect dintre sindromul burnout şi fibrilaţia atrială. Garg spune, de altfel, că studiul nu implică faptul că, dacă se reduce nivelul de epuizare, posibilitatea de a dezvolta fibrilaţie atrială dispare.