Secvenţierea celui mai vechi genom uman oferă detalii inedite despre evoluţia noastră

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a publicat recent un studiu în care prezintă reuşita secvenţierii celui mai vechi genom uman, cu o vechime de peste 800.000 de ani, şi implicaţiile pe care această descoperire le are asupra evoluţiei noastre şi a celorlalte specii umane, notează Phys.

„Analiza proteinelor antice oferă dovezi pentru o relaţie strânsă între Homo antecessor, noi (Homo sapiens), Homo neanderthalensis şi Homo denisova. Rezultatele noastre susţin ideea că Homo antecessor a fost un grup soră al grupului care conţine specia noastră, neanderthalienii şi denisovani”, explică Frido Welker, cercetător postdoctoral Universităţii Copenhaga, Danemarca şi prim autor al studiului.

• Cea mai veche artă botanică cunoscută dovedește o gândire matematică timpurie
• Ziua în care Consiliul Dirigent al Transilvaniei decide organizarea administrativă a teritoriilor unite cu România

Folosind spectrometria de masa, oamenii de ştiinţă au reuşit secvenţierea proteinelor din smalţul dentar pentru a determina care cum se plasează Homo antecessor în arborele nostru evolutiv. „O mare parte din ceea ce ştim până acum se bazează fie pe rezultatele analizelor ADN-ului antic, fie pe observaţiile formei şi structurii fizice a fosilelor. Din cauza degradării chimice a ADN-ului în timp, cel mai vechi genom uman prelucrat până acum este datat la cel mult aproximativ 400.000 de ani […] Acum, analiza proteinelor antice cu spectrometrie de masă, o abordare cunoscută drept paleoproteomică, ne permite să depăşim aceste limite”, explică dr. Enrico Cappellini, cercetător al Universităţii Copenhaga şi autor principal al studiului.

Rezultatele obţinute în urma aplicării acestei metode arată că Homo antecessor a fost înrudit cu ultimul strămoş comun al Homo sapiens şi Homo neanderthalensis şi Homo denisova. „Sunt fericit că studiul proteic oferă dovezi că speciile de Homo antecessor pot fi strâns legate de ultimul strămoş comun al Homo sapiens, neanderthalilor şi denisovanilor. Caracteristicile împărtăşite de Homo antecessor cu aceste hominide au apărut clar mult mai devreme decât se credea anterior. Homo antecessor ar fi aşadar o specie bazală a umanităţii emergente formată din neandertali, denisovani şi oameni moderni”, explică José María Bermúdez de Castro, autor corespondent al lucrării şi paleoantropologul care a descoperit, în anul 1994, datele analizate în acest studiu . 

Studiul a fost publicat în Nature.

Citeşte şi:

Cum a reuşit Homo sapiens să devină singura specie umană

Botwana, locul de origine al oamenilor moderni

Descoperirile din ultimii ani au schimbat modul în care privim evoluţia speciei noastre

De ce nu au evoluat toate primatele în oameni?