De ce ne obosesc şedinţele online?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În ultimele luni, viaţa noastră s-a schimbat destul de mult, pandemia de COVID-19 ducând la închiderea unor sectoare extinse de activitate economică şi la „relocarea” la domiciliu a acelora care avem posibilitatea de a face asta. Pentru a-şi putea continua activitatea, multe companii au apelat la aplicaţii care să le permită angajaţilor să ţină aceste şedinţe online. Totuşi, această formă de comunicare vine cu provocările sale, tot mai mulţi utilizatori declarând că acestea ajung să îi obosească din ce în ce mai tare.

Trebuie să înţelegem faptul că întâlnirile online sunt diferite faţă de cele în persoană, acestea din urmă având şi o funcţie ritualică, nu doar una practică. Astfel, în birourile în care au loc şedinţe, acestea reprezintă un ritual care ajută la însuşirea unor norme de conduită şi care întăresc anumite relaţii sociale şi interumane. Oamenii de ştiinţă explică faptul că o mare parte dintre informaţiile pe care le primim în timpul şedinţelor sunt analizate în mod conştient, dar că şedinţele online pun mai multă presiune pe efortul conştient. Science Alert a creat o listă cu factorii care fac ca aceste şedinţe online să fie atât de obositoare.

• Cine l-a detronat pe „regele muzicii pop” Michael Jackson din Topul Billboard Hot 100?
• Un schelet de Tyrannosaurus rex vechi de 67 de milioane de ani, scos la licitație

1. Lipsa comunicării non-verbale

Sentimentele şi atitudinile noastre sunt în mare parte transmise de semnale non-verbale, cum ar fi expresiile faciale, tonul şi tonul vocii, gesturile, postura şi distanţa dintre comunicatori, totuşi, în cadrul întâlnirilor online trebuie să depunem eforturi mai mari pentru a procesa acest tip de informaţii, ceea ce poate fi obositor.

2. Fundalul

Şedinţele online tind să fie extrem de intruzive în vieţile noastre private, pornind de la modul în care ne-am decorat camera şi ajungând la cei cu care împărţim spaţiul, există posibilitatea ca cei cu care stăm de vorbă să vadă lucruri pe care am vrea să le ţinem doar pentur noi.

3. Lipsa interacţiunii umane

Aplicaţiile care permit aceste şedinţe online nu pot reproduce „ritualurile„ pe care le asociem şedinţelor, fie că vorbim de băutul unei cafele, discuţii amicale sau aranjatul scaunelor. Astfel, pierdem interacţiunea umană cu cei cu care suntem colegi, iar asta se poate transforma într-o sursă de stres.

4. Propriile noastre feţe

Accentul puternic pe indicii faciali şi pe capacitatea de a se vedea pe sine, poate acţiona, de asemenea, ca un factor de stres. Vizualizarea propriilor noastre expresii faciale negative, cum ar fi furia sau dezgustul, poate duce la emoţii mai intense decât atunci când vizionăm expresii faciale similare la alte persoane.

5. Probleme tehnice

Tăcerea în conversaţia din viaţa reală este importantă şi creează un ritm natural; într-un apel video, tăcerea te face neîncrezător în tehnologie. Chiar şi o întârziere de una-două secunde în răspunsul online îi face pe oameni să perceapă persoana care vorbeşte ca fiind mai puţin prietenoasă sau chiar neatentă.

Citeşte şi:

Aplicaţia de videoconferinţă Zoom, verificată după ce i-a crescut popularitatea

Facebook a lansat funcţii de videoconferinţă

Cerere masivă pentru aplicaţii care permit lucrul de la distanţă ca urmare a pandemiei COVID-19

Sindromul epuizării profesionale, recunoscut oficial de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Prin ce se defineşte