Constantin Joja, arhitectul care a reabilitat clădiri emblematice ale României, ajuns în închisoare pentru ”simpatii legionare”

Cazinoul din Constanţa, intrat în reabilitare după mulţi ani de zile, scoate la suprafaţă o fereastră a trecutului despre care astăzi se vorbeşte puţin. Un petec de sac, găsit în tencuiala din perete, păstrează numele scrise cu creionul a 14 deţinuţi politici ai regimului comunist care au refăcut clădirea după război. Unul dintre deţinuţii politici care a condus echipa de ţărani-stucatori de la Constanţa este arhitectul Constantin Joja.

„Şi-a alcătuit o echipă, alături de un şef de echipă, un ţăran din Apateu, şi a ales 12 deţinuţi care au lucrat practic la stucaturile de interior ale cazinoului, dar şi la exterioare, la tencuieli. Cei 12 erau oameni cu probleme de sănătate în general, şi stucatura fiind o muncă uşoară i-a selectat tocmai pe aceia, salvându-i practic în acest mod”, a declarat istoricul Marius Oprea, citat de Mediafax.

• De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
• Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani

Prieten cu Constantin Noica în anii de studenţie, arhitectul Joja este condamnat în 1948 de Tribunalul Militar Bucureşti pentru ceea ce considera Securitatea că ar fi „simpatii legionare”. Este încarcerat la Aiud, fiind transferat apoi în lagărul de la Poarta Albă, de unde ajunge pe şantierul Cazinoului din Constanţa.

„Au fost ascunse foarte multe asemenea mesaje. Este primul dintr-o serie, sper eu. Cei care au lucrat acolo au profitat de posibilitatea pe care o aveau şi au transmis mesaje către viitor, inclusiv poezii”, a mai spus Oprea.

După trei ani de la revenirea din lagărul de muncă, securitatea din nou este pe urmele lui Constantin Joja, dar de această dată el nu mai ajunge la închisoare.

În Bucureşti, fostul arhitect Constantin Joja a locuit pe strada Ion Slătineanu 4.

Amprenta lui poate fi văzută pe Hanul lui Manuc, dar mai ales pe Hanul cu Tei. Ambele monumente istorice au fost reabilitate în anii 70 sub îndrumarea fostului deţinut politic.

„A fost recuperat de autorităţile comuniste, datorită vastei lui experienţe, atât teoretice, cât şi practice ca arhitect, şi a lucrat în Bucureşti la restaurarea a numeroase monumente istorice”, a precizat Marius Oprea.

Constantin Joja a murit în 1991.