Mai puțini elevi și studenți în actualul an școlar

Populaţia şcolară din sistemul național de educație a fost în anul şcolar/universitar 2019-2020 de 3,526 mil. elevi şi studenți, în scădere cu 21.100 comparativ cu anul precedent, determinată în principal de scăderea înregistrată în învățământul primar și gimnazial (-11.500 elevi), anunță INS.

Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul şcolar/universitar precedent în învăţământu profesional (+11,4%), învățământul superior (+1,8%), învățământul antepreșcolar și preșcolar (+0,3%),respectiv în învățământul postliceal și de maiștri (+0,1%). Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2018-2019 a fost de 503,1 mii elevi şi studenți, în creștere uşoară (+0,3%) comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

În anul şcolar/universitar 2019-2020, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământulul primar și gimnazial (46,0%), iar circa o treime în învățământul liceal şi cel antepreșcolar și preșcolar (17,5%, respectiv 15,6%).

Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, 49,9% au fost elevii şi studenții de sex masculin şi 72,6% au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învățământul superior, învățământul antepreșcolar și preșcolar și învățământul postliceal și de maiștri sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populației școlare (+10,3 mii elevi, +9,6 mii studenți/cursanți, +1,4 mii copii și respectiv +0,1 mii elevi).

În învățământul postliceal și de maiștri au fost înscriși 92,5 mii elevi, fiind însă cel mai puţin reprezentat nivel educaţional din totalul populaţiei şcolare (2,6%).

Mai puțini elevi în școala primară și gimnazială

Învăţământul primar şi gimnazial, precum și cel liceal au cunoscut diminuări accentuate ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2019-2020 faţă de cel anterior (-31,0 mii, respectiv -11,5 mii).

Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,9%) în unităţile şcolare publice, iar 5,1% în unităţi şcolare private. Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,6%), respectiv postliceal și de maiștri (53,3%).

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2019-2020 au fost înscrişi în învăţământul superior 543,3 mii studenţi/cursanți, din care 54,6% au fost studente/cursante.

Specializările pentru care au optat cei mai mulți studenți

Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (24,1% din totalul studenţilor/cursanților), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (20,4% din totalul studenţilor/cursanților).

Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2019-2020 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (21,0%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,2%).

În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2019-2020 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (607,7 mii persoane), respectiv București-Ilfov (516,8 mii persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,5%).

La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Centru, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (2,0% fiecare în parte).

În învăţământul superior ponderea numărului de studenți/cursanți înscriși faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea BucureştiIlfov (33,9%).

În anul şcolar/universitar 2019-2020, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 234,8 mii persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.

Mai multe profesoare decât profesori, în România

Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară, atât la nivelul întregului sistem educaţional (78,2%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (80,7%), postliceal şi de maiştri (77,1%), liceal (72,0%) şi profesional (66,9%).

Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2018-2019 aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată) a fost de 503,1 mii elevi şi studenți. Preponderente au fost absolventele, în număr de 263,7 mii, reprezentând 52,4%.

Din totalul absolvenților, au finalizat în mediul urban3 82,0% și 18,0% în mediul rural.

La sfârşitul anului şcolar 2018-2019 au absolvit învăţământul gimnazial 176,6 mii elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,6%). Ponderea băieţilor (51,4%) o devansează uşor pe cea a fetelor, cu 2,8 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezintă 56,5% din totalul absolvenţilor din acest nivel, însă în profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (57,1%, respectiv 55,0%).

În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2018-2019 au absolvit 149,2 mii elevi, în creştere cu 0,4% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (88,6%).

Potrivit Mediafax, situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,2% din totalul absolvenţilor), 39,5% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,3% din totalul absolvenţilor au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.

La examenul de bacalaureat s-au prezentat 137,2 mii absolvenţi, din care 120,5 mii proveniţi din promoţia 2019 (87,8%). Au fost declarate reuşite 98,7 mii persoane (72,0%). Din totalul absolvenţilor proveniţi din promoţia 2019, 93,4 mii persoane (77,5%) au fost declarate reuşite.

Învăţământul profesional a fost absolvit de 23,1 mii elevi, din care 97,0% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar numai 3,0% pe cele din sectorul privat.

Învăţământul postliceal şi de maiştri a fost absolvit de 29,4 mii elevi din care 62,7% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar peste o treime (37,3%) pe cele din sectorul privat.

Mai multe studente decât studenți, în România

În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost de 124,8 mii studenţi/cursanți, din care studentele/cursantele au reprezentat 59,0%.

Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,7%), inginerie, prelucrare şi construcţii (18,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,2%).

Referitor la rata abandonului, în anul școlar 2018/2019 s-au înregistrat următoarele valori: 1,6% în învățământul primar, 1,7% în învățământul gimnazial și 2,6% în învățământul liceal și profesional.

În anul 2017, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor şcolare cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (98,0%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), dar şi din alte surse ale instituţiilor de învăţământ (2,0%). Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (95,1%), urmate de cheltuielile de capital (4,9%).