De ce este sistemul educațional japonez printre cele mai bune din lume?

Sistemul de educație din Japonia este cotat ca fiind printre cele mai performante de pe glob. Incidența persoanelor care finalizează cu succes ciclul de studii (incluzându-le pe cele universitare) este ridicată, peste media mondială (peste 90% din populație finalizează ciclul obligatoriu de studiu).

GALERIE FOTO

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Programa îmbină cursurile teoretice cu cele practice, reușind să ofere elevilor un set de competențe care pot face față atât cerințelor tradiționale, cât și moderne.

Anul școlar

În Japonia, sistemul de învățământ preuniversitar are în vedere o perioadă de 12 ani, dintre care doar 9 obligatorii. El prevede 6 ani de școală primară, 3 ani de gimnaziu și încă 3 de liceu. Anul școlar începe în aprilie și se termină în martie, bineînțeles în această perioadă fiind incluse și vacanțele, mai scurte comparativ cu sistemul educațional european sau american. De exemplu, vacanța de vară se desfășoară în Japonia în intervalul 20 iulie-25 august, deci cu 2 luni mai puțin decât în Occident.

Curriculum

Clasele sunt în genere formate din 30-40 de elevi, minimul de vârstă necesar pentru înscriere fiind de 6 ani. Uniforma este obligatorie pentru toate ciclurile de studiu, și constă în pantaloni, cămașă și sacou pentru băieți și fustă și cămașă pentru fete.

Materiile studiate sunt: japoneza, matematica, muzica, educația fizică, științele, engleza, dar de asemenea și caligrafia (redarea semnelor japoneze prin pensulă și cerneală), haiku (poezie japoneză) și abilitățile gospodărești, de tipul gătitului sau cusutului. Orele de curs încep de obicei în jurul orei 8:30 și se termină la ora 15:30, deci elevii japonezi petrec în medie 7 ore la școală, fără să avem în vedere activitățile extracurriculare.

Mesele și curățenia

Copiii nu mănâncă la cantină, ci în clasă, fiind serviți de un grup de colegi care au fost însărcinați cu această responsabilitate. Aceștia sunt obligați să respecte normele de igienă, purtând mască și mănuși atunci când pregătesc masa pentru colegii lor. Mesele sunt asigurate de către stat și se bazează pe principii de nutriție elementare pentru dezvoltarea normală a copiilor. Sunt incluse supe și mâncăruri din orez și legume și deserturi sănătoase, precum fructele.

Ca băuturi, copiii pot primi apă, lapte sau ceai. Meniul depinde de decizia fiecărei unitate de învățământ, dar cert este că momentului mesei de prânz i se acordă o importanță semnificativă, deoarece elevii primesc o pauză de masă de 45 de minute.

De asemenea, dat fiind că în școlile japoneze nu există angajați care să se ocupe de păstrarea curățeniei, elevii sunt învățați încă din primii ani să curețe singuri școala, fiind organizați pe grupe pentru a spăla holurile, clasele, curtea etc. Curățenia este păstrată nu doar de disciplina elevilor și a profesorilor, ci și de faptul că elevii și personalul didactic încalță pantofi speciali la intrarea în școală, pe care îi dau jos atunci când ies în curtea școlii.

Cluburile

Elevii japonezi au ocazia de a se înscrie gratuit într-unul sau mai multe cluburi extracurriculare, ce le oferă acces la aprofundarea de cunoștiințe. În general, cele mai comune cluburi sunt cele sportive, precum cele de baseball, fotbal, volei, sau cele culturale, ce acoperă domenii precum muzica, pictura, șahul, teatrul sau ikebana (arta aranjamentelor florale). Rolul acestor cluburi este de a apropia elevii, creându-le o atmosferă propice pentru socializare, dar și pentru îmbunătățirea performanței lor în cadrul activității respective.

Un aspect interesant îl constituie faptul că elevii înșiși administrează evenimentele clubului, ceea ce în schimb le dezvoltă și spiritul organizatoric. Un elev poate deveni membru începând cu clasa a șaptea, când îi sunt prezentate toate ofertele de către colegii săi, care postează afișe pe holurile școlii și țin sesiuni speciale de informare în speranța de a atrage noi membri.

Odată ce un elev își alege clubul dorit, el va participa la întruniri, ce au loc de obicei după ore, alteori în weekend (mai ales în cazul cluburilor sportive). Apogeul activității de club are loc în cadrul festivalului cultural al școlii, de obicei programat pentru toamnă.

Ziua sportului

În Japonia, sănătatea ocupă un loc fruntaș, motiv pentru care discplina educației fizice este tratată cu foarte multă seriozitate de către autorități. Pe lângă activitățile de club, copiii au o zi a Sportului pe an, în cadrul căreia își pot etala abilitățile sportive. Sunt organizate întreceri individuale și de grup între elevi, avându-i ca spectatori pe părinți. Alături de sporturile tradiționale, mai există în programul acestei zile și dansuri realizate de elevi.

Festivalul cultural al școlii

Japonezii pun preț nu doar pe sănătate, ci și pe dezvoltarea lor culturală. Tocmai de aceea, fiecare școală ține propriul bunkasai (festival cultural). La organizarea lui participă toți elevii doritori, dar în principal cei care sunt înscriși în cluburile de activități extracurriculare. Festivalul are loc de obicei în weekend, fie sămbata, fie duminica, însă nu este exclus nici să se întindă pe ambele zile, dacă elevii își doresc acest lucru. Fiecare școală hotărăște pe ce activități dorește să pună accentul: pe teatru, muzică, caligrafie sau altele. Părinții sunt invitați să privească și să asculte spectacolele și atelierele de creație realizate de copiii lor. Ziua festivalului coincide de obicei cu Ziua Națională a Culturii, care în Japonia se sărbătorește pe data de 3 noiembrie.

Examenele

Pentru ca un elev să fie acceptat de către o unitate de învățământ secundar de nivel mediu (la vârsta de 12 ani) și de către un liceu (la vârsta de 15 ani), este necesar ca acesta să susțină un examen de admitere. În Japonia, un astfel de examen este atât de riguros și dificil, încât perioada de pregătire și de susținere a acestuia a fost denumită shiken jigoku („iadul examenelor”).

Pentru a intra la liceu, de exemplu, elevii se pregătesc uneori și cu doi ani înainte de admitere, studiind la școală, acasă și în juku, școli specializate în pregătirea elevilor pentru examinare. Examenele pentru admiterea la facultate sunt, de asemenea, dificile, întrucât doar 56% din candidați reușesc să își câștige un loc la facultate din prima încercare.

Sistemul educațional japonez are meritul de a implica elevul în activități sociale, care îi facilitează înțelegerea obiectelor de studiu din curricula școlară. Îmbinarea dintre orele propriu-zise și cluburi, evaluarea cunoștiințelor prin examinarea riguroasă de la finalul fiecărui ciclu de studiu, alături de un program coerent de alimentație în școli fac din Japonia una dintre cele mai literate țări din lume.

Bibliografie

1. https://web-japan.org/kidsweb/explore/schools/

2. https://www.japanvisitor.com/japan-travel/japan-residents/elementary-school-japan

3. https://web-japan.org/kidsweb/explore/calendar/april/clubact.html

4. https://gogonihon.com/en/blog/learn-about-the-japanese-education-system/

5. https://blog.gaijinpot.com/whats-school-culture-festivals-japan/

6. https://web-japan.org/kidsweb/explore/schools/q8.html