Un medicament obișnuit pentru diabet reduce inflamația ficatului

Metformina este derivată din florile de liliac și este folosită pentru tratamentul diabetului.

Metformina este un medicament pentru diabet derivat din  liliac care a fost utilizat medicamentos de mai bine de o mie de ani. De-a lungul timpului a fost prescrisă sutelor de milioane de oameni din întreaga lume ca tratament de primă linie pentru diabetul de tip 2. Cu toate acestea, oamenii de știință nu înțeleg pe deplin modul în care medicamentul este atât de eficient în controlul glicemiei, notează Medicalxpress.

• MESAJE DE CRĂCIUN. Cele mai frumoase mesaje, urări şi felicitări pentru cei dragi
• Misiunea Lucy care va studia asteroizii troieni ai planetei Jupiter, lansată astăzi

Cercetătorii de la Institutul Salk, SUA, au arătat importanța enzimelor specifice din organism pentru funcția metforminei. În plus, studiul lor a arătat că aceleași proteine, reglementate de metformină, controlează aspectele inflamației la șoareci, condiție pentru care medicamentul nu e de obicei prescris. În afară de clarificarea modului în care funcționează metformina, studiul prezintă relevanța acesteia pentru multe alte boli inflamatorii.

Aceste descoperiri ne permit să cercetăm exact ceea ce face metformina la nivel molecular”, explică Reuben Shaw, profesor al laboratorul de biologie moleculară și celulară al Institutului Salk și autorul principal al studiului”. Această înțelegere mai clară a medicamentului este importantă, deoarece există un interes tot mai mare în direcționarea acestor procese moleculare nu numai pentru diabet, ci și pentru bolile autoimune și cancer”, mai adaugă acesta.

Procesul molecular prin care acționează metformina

Cercetătorii știu de 20 de ani că metformina activează un comutator principal metabolic, o proteină numită AMPK, care conservă energia unei celule în condiții în care există un aport redus de nutrienți și care este activată în mod natural în organism după exerciții.

În urmă cu doisprezece ani, Shaw a descoperit că în celulele sănătoase, AMPK începe un efect de cascadă, reglând două proteine numite Raptor și TSC2, ceea ce are ca rezultat un blocaj al complexului proteic central pro-creștere numit mTORC1. Aceste descoperiri au contribuit la explicarea capacității metforminei de a inhiba creșterea celulelor tumorale, o zonă de cercetare care a început să genereze interes după ce Shaw și alți cercetători au descoperit legătura dintre AMPK și o genă care are legătură cu cancerul.

Dar în anii care au urmat, au fost descoperite multe proteine suplimentare pe care metformina le reglează, punând sub semnul întrebării care dintre țintele metforminei sunt cele mai importante pentru diferite consecințe benefice ale tratamentului cu metformină. Într-adevăr, metformina intră în prezent în studii clinice în Statele Unite ca tratament general anti-îmbătrânire, deoarece efectele sale sunt atât de bine stabilite în cazul a milioane de pacienți, iar efectele sale secundare sunt minime. Dar dacă AMPK sau țintele sale Raptor și TSC2 sunt importante pentru efectele diferite ale metforminei rămâne puțin înțeles.

Pentru a înțelege mai bine interacțiunile moleculare, Shaw și colegii săi au folosit șoareci, aceștia fiind proiectați astfel încât proteina să observe ai ușor modul de acțiune al proteinei AMPK. Când acești șoareci au fost supuși unei diete bogate în grăsimi care declanșează diabetul și apoi au fost tratați cu metformină, medicamentul nu mai avea aceleași efecte asupra celulelor hepatice ca la animalele cu diabet zaharat normal, sugerând că comunicarea dintre AMPK și mTORC1 este crucială pentru funcționarea metforminei.

Prin examinarea genelor reglementate în ficat, cercetătorii au descoperit că atunci când AMPK nu putea comunica cu Raptor sau TSC2, efectul metforminei asupra sutelor de gene a fost blocat. Unele dintre aceste gene au fost legate de metabolismul lipidelor,grăsimilor, ajutând la explicarea unora dintre efectele benefice ale metforminei. Datele genetice au arătat că metformina a activat în mod normal căile antiinflamatorii, iar aceste efecte au avut nevoie de AMPK, TSC2 și Raptor.

Studiul citat a fost publicat în Genes & Development.

Citește și:

O proteină ar putea să crească eficiența tratamentelor împotriva diabetului de tip 2

Un tratament cu celule stem a dus la vindecarea diabetului în cazul şoriceilor

Un tratament deja disponibil s-a dovedit că reduce masiv un risc major pentru persoanele cu diabet de tip II

Un tratament recomandat pentru hipertensiune poate vindeca diabetul de tip I