O lespede uitată poate fi de fapt cea mai veche hartă cunoscută din Europa

O lespede mare și misterioasă, redescoperită în Franța, ar putea fi în realitate cea mai veche hartă cunoscută din Europa.

O echipă de cercetători a reexaminat lespedea Saint-Bélec, o placă din piatră sculptată, parțial spartă, descoperită pentru prima dată în 1900, înainte de a fi pusă deoparte într-un castel, unde a fost uitată peste 100 de ani.

• Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani
• Titanic, dincolo de mit. 10 lucruri neştiute despre cea mai cunoscută tragedie maritimă din istorie

Abia acum arheologii moderni reevaluează placa și încearcă să înțeleagă semnificația acesteia, în special pentru că ar putea reprezenta de fapt cea mai veche descriere cartografică a unei zone din continentul Europa.

„Este probabil cea mai veche hartă indentificată a unui teritoriu”, a declarat primul autor al studiului, Clément Nicolas de la Universitatea Bournemouth, din Marea Britanie.

„Există mai multe astfel de hărți sculptate în piatră în întreaga lume. În general sunt doar interpretări. Aceasta este, însă, prima dată când o hartă descrie o zonă pe o anumită scală”, a mai spus el pentru BBC.

Placa din piatră, descoperită în 1900

Piatra Saint-Bélec a fost găsită în 1900 de istoricul francez Paul du Chatellier, care a excavat o movilă funerară veche din orașul Leuhan din regiunea Bretania, în nord-vestul Franței.

La vremea respectivă, Paul du Chatellier nu era sigur ce semnifică sculpturile de pe placa de aproape 4 metri lungime. El a observat că unii cercetători au interpretat marcajele ca pe o reprezentare umană fără formă sau poate ca pe o imagine a unei fiare, dar a sugerat că semnificațiile lespedei ar putea fi descoperite doar în cercetările viitoare.

Asta s-a și întâmplat, dar peste mai bine de 100 de ani. În ciuda marii promisiuni făcute, du Chatellier a păstrat placa din piatră în colecția sa privată, înainte să fie vândută de către copiii săi Muzeul Național de Arheologie din Franța, care a depozitat-o timp de câteva decenii în nișa unui șanț al castelului.

Abia în 2014 a fost redescoperită într-o pivniță a castelului. Câțiva ani mai târziu, Clément Nicolas a început, alături de o echipă internațională, prima investigație modernă a lespedei, folosind tehnici 3D de înaltă rezoluție pentru a înregistra și examina morfologia și cronologia pietrei.

Misterele din jurul lespedei – hartă

Unul dintre marile mistere ale plăcii este cum a ajuns o hartă ca aceasta în movila funerară Saint-Bélec. Se crede că respectivul mormânt datează de la sfârșitul Epocii Bronzului timpuriu (aproximativ 1900–1640 î.e.n.), dar placa în sine este probabil mai veche. Cercetătorii cred că probabil a fost sculptată mai devreme, la începutul Epocii Bronzului, posibil cu decenii sau secole mai înainte.

Dacă se dovedește că au dreptate, înseamnă că lepedea cu harta antică a fost refolosită dintr-un anumit motiv ca parte a procesului de înmormântare, cu latura gravată orientată în interiorul mormântului, din acest motiv păstrându-se bine până în prezent.

Potrivit cercetătorilor, gravurile și motivele sculptate pe suprafața plăcii oferă o potrivire aproximativă tridimensională cu regiunea râului în care a existat vechea movilă funerară.

„Confirmăm o corespondență bună între sculpturi și topografie, cu rezultate similare pe hărțile etnografice solicitate. Astfel de corelații dau o idee despre scara posibilă a spațiului reprezentat: o zonă de aproximativ 30 km lungime și 21 km lățime”, au afirmat cercetărorii.

Mărirea și decăderea unei elite care stăpânea teritoriul

Nu de știe însă ce ar putea reprezenta alte motive sculptate pe lespede, dar este posibil ca acestea să reflecte locația așezărilor timpurii din Epoca Bronzului, alte situri, sisteme de teren și urme.

Dacă se va dovedi că este așa, s-ar putea ca harta să reflecte un fel de plan organizațional de utilizare a terenului și de proprietate în conformitate cu conducătorii politici și economici ai culturii timpurii care a sculptat acest obiect.

Cercetătorii cred că realizarea unei asemenea hărți ar putea reprezenta afirmarea unei autorități asupra unui teritoriu, într-un context în care Epoca Bronzului timpuriu este marcată de apariția unor societăți puternic ierarhizate.

De ce a ajuns piatră de mormânt și a fost pusă invers? Cercetătorii concluzionează în studiul lor, publicat în Bulletin de la Société préhistorique française, că este posibil să fi ascuns un sistem de putere și proprietate al unei elite conducătoare care ajunsese în disgrație.

Vă recomandăm să citiți și:

O sabie ceremonială unică, care datează din Epoca Bronzului, a fost descoperită în Danemarca

O prințesă și primul palat din Epoca Bronzului din Europa de Vest, descoperite în Spania

Un harnașament complet din Epoca Bronzului descoperit în Scoția

Cercetătorii ar fi aflat, în sfârșit, ce reprezintă aceste obiecte ciudate din Epoca Bronzului