O specie necunoscută de plante acvatice, descoperită în România

O echipă de cercetători din Spania și România a descoperit în Dobrogea o specie necunoscută de plante acvatice din Cretacicul inferior.

Fragmente din noua specie de carofite, denumită de cercetători Mesochara dobrogeica, au fost descoperite în două formațiuni continentale, Zăvoaia și Gherghina (din Dobrogea), dominate de lut, mâl și argilă de origine lacustră.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Cercetarea, ale cărei rezultate au fost publicate în revista Cretaceous Research, a scos la iveală și o nouă varietate de carofite din genul Clavator (în special Clavator ampullaceus var. Latibracteatus) și a dezvăluit noi informații paleobiografice din Cretacic mult mai bogate decât alte înregistrări continentale.

Printre autorii studiului se numără Josep Sanjuan, Alba Vicente, Jordi Pérez-Cano și Carles Martín-Closas, de la Facultatea de Științe ale Pământului și Institutului de Cercetare a Biodiversității (IRBio) al Universității din Barcelona, ​​în colaborare cu expertul român Marius Stoica, de la Universitatea din București.

Ce sunt carofitele

Carofitele sunt alge pluricelulare considerate a fi strămoșii plantelor vasculare. Din perioada Silurian și până în prezent au ocupat mai multe medii cu ape lacustre (ape oligotrofe, alcaline și salmastre). În zilele noastre, din cauza exploatării habitatului natural, drenării zonelor umede și poluării, conservarea lor este în pericol.

Rămășițele fosile ale acestor alge au o valoare mare pentru comunitatea științifică, permițând datarea stratelor fosilifere la scară locală și regională și sunt un indiciu pentru vârsta relativă a unităților continentale unde au fost descoperite, se arată într-un comunicat al Universității din Barcelona.

Studiul s-a axat pe analiza mediilor lacustre străvechi bogate în carofite din formațiunile continentale Zăvoaia și Gherghina.

În Cretacicul inferior, flora carofitelor din insulele marelui arhipleag din Marea Tethys (sau Oceanul Tethys), ce acoperea actuala Europă și Magreb, era abundentă și cu o identitate biogeografică definită. Marea Tethys a fost o mare puţin adâncă care a existat între paleocontinentele Gondwana şi Laurasia, înainte să apară Oceanul Indian.

Alegele Mesochara dobrogeica, cele mai vechi reprezentări ale unei familii din prezent

Concluziile arată o coincidență de 75% din taxonii carofitelor din străvechile insule Iberia și Hațeg „care ar diferenția aceste flori insulare de flora continentală vecină, atât de cele asiatice din est, cât și de cele nord-americane din vest”, a afirmat Josep Sanjuan, lector la Departamentul pentru Dinamica Pământului și Oceanului din cadrul Universității din Barcelona și autor principal al studiului.

Noua specie de alge Mesochara dobrogeica este un girogonit, oosporul fosilizat al carofitelor. Girogonitele se aseamănă cu niște carapace și au rolul de a proteja oosporii (omolgii semințelor) carofitelor. „Această nouă specie din genul Mesochara ar fi cea mai veche piesă ornamentată din actuala familie de carofite Charoidae”, au afirmat cercetătorii în studiul lor.

Vă recomandăm să citiți și:

În România au fost descoperite fosilele unei reptile zburătoare contemporane cu dinozaurii

Cu cine s-ar fi învecinat România în urmă cu 300 de milioane de ani. Ar fi avut şi ieşire la ocean

Planetele nu sunt unica posibilitate: unde altundeva s-ar putea ascunde viaţa extraterestră?

Ouă noi de dinozauri, descoperite în România