Ouă noi de dinozauri, descoperite în România

Participanţii au descoperit şi fragmente de fosile de dinozauri de talie mare, ierbivori,  informează „Ziarul Văii Jiului”.

Cuiburile cu ouă de dinozauri descoperite în zonă sunt expuse şi pot fi văzute la Centrul de Ştiinţă şi Artă al Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului din localitatea General Berthelot din judeţul Hunedoara.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

Tot aici poate fi admirată şi reconstrucţia unui dinozaur de talie mare – Magyarosaurus dacus.

Fosilele descoperite în această vară urmează să fie preparate, inventariate şi cercetate în laborator, ceea ce ar putea duce la descoperirea de noi informaţii relevante care să reconstituie mediul de viaţă din Cretacic (perioadă geologică ce a durat aproximativ 80 de milioane de ani, cuprinsă între 146 de milioane de ani î.Hr. şi 66 de milioane de ani î.Hr.) de pe fosta Insulă a Haţegului, mai notează sursa citată.

Descoperirile din această vară au fost realizate de 10 studenţi de la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii din Bucureşti, care au participat la cercetări de teren sub îndrumarea conf. dr. Zoltán Csiki-Sava şi asist. dr. Ştefan Vasile de la Departamentul de Geologie din cadrul Facultăţii de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti.

Cercetările au fost efectuate timp de aproape două săptămâni, în perioada 5 – 16 august, şi au fost realizate din fondurile alocate Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului – Geoparc Internaţional UNESCO, dar şi cu sprijinul DinoParc Râşnov.

Ţara Haţegului acum 70 de milioane de ani

În urmă cu 70 de milioane de ani, aici aveau loc erupţii violente, care aruncau lavă şi bombe vulcanice la zeci de kilometri depărate.

Pe atunci, regiunea numită astăzi Ţara Haţegului făcea parte dintr-o insulă tropicală înconjurată de apele Oceanului Tethys. Insula avea în jur de 80.000 de kilometri pătraţi (cam o treime din suprafaţa actuală a României) şi era populată de dinozauri.

Neobişnuit este că dinozaurii de pe Insula Haţeg erau pitici. Pământul trecea printr-o perioadă de transformări tectonice, iar din continente se desprindeau bucăţi de uscat ce deveneau insule în Oceanul Tethys. Dinozaurii s-au trezit izolaţi pe o bucată mică de pământ, unde resursele de hrană erau mai puţine. Nevoiţi să se adapteze noului mediu, dinozaurii de pe insula Haţeg au ajuns cu timpul mult mai mici decât cei rămaşi pe continent. Fenomentul se numeşte nanism insular şi este destul de întâlnit.

Cel mai mic dinozaur din Insula Haţeg era cât un curcan din zilele noastre. La polul opus se afla Magyarosaurus dacus, un ierbivor care era cel mai mare dinozaur de pe insulă. Totuşi, nici măcar el nu era foarte mare, având dimensiunile unei vaci.

Dar stăpânii absoluţi ai insulei nu erau dinozaurii, ci pterozaurii, mai precis Hatzegopteryx thambema („monstrul înaripat din Haţeg”), o reptilă zburătoare ce avea un craniu de trei metri, iar anvergura aripilor de peste 12 metri. Deoarece ei puteau să ajungă oricând pe continent, nu au fost nevoiţi să se adapteze la un spaţiu restrâns.

Mai multe informaţii despre Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului găsiţi pe site-ul hateggeoparc.ro.