Reproducerea cu rude apropiate, mult mai rară în preistorie decât în prezent

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

La nivel mondial, una din 10 căsătorii are loc între veri primari și de gradul doi. Acest lucru prezintă un risc major de consangvinizare și s-ar putea crede că această practică avea loc chiar și în preistorie. 

Dar un studiu al ADN-ului oamenilor din preistorie arată că împerecherea cu veri de grade apropiate era mult mai rară decât în prezent, relatează IFL Science.

Consangvinizarea reprezintă o  amenințare pentru toate speciile, de aceea multe animale depun eforturi mari pentru a o evita. Elefanții sunt doar una dintre numeroasele specii care evită masculi tineri, că să nu se împerecheze cu surorile sau verișorii lor.

În vremuri în care puțini oameni își părăseau satul, nu este surprinzător că oamenii se căsătoreau, uneori, cu rude apropiate. Este normal să credem că strămoșii noștri au avut, probabil, copii cu membri din familie. Dar un nou studiu din Nature Communications relevă exact opusul.

Ce spune studiul?

Cercetând date despre 1.785 de persoane, care au trăit acum 45.000 de ani sau chiar acum cîteva sute, doar 53 (3%) au avut ADN care arată că părinții lor sunt veri primari, în timp ce unul a fost probabil rezultatul incestului frate-soră sau al descendenței părinților. Cele 53 de persoane au fost alese aleatoriu, de pe continentele populate, mai degrabă decât dintr-o epocă anume, în afară de 11 persoane din Roma Republicană, din Epoca de Fier.

„Părinții pot fi, de asemenea, mai apropiați unul de celălalt, prin intermediul multor conexiuni mai profunde în pedigree, ca o consecință a numărului mic al populației sau o consecință a efectelor fondatorilor în grupuri unite,” se mai arată în studiu.

Acest lucru este cunoscut sub numele de „relație de fond”, iar autorii cercetării au analizat-o și pe aceasta. În cea mai mare parte a istoriei umane, au descoperit că legătura de fond a fost mare, dar a scăzut dramatic pe măsură ce  a apărut agricultura, crescând densitatea populației.

Dar, nu toată lumea a profitat de aceste ritualuri de împerechere, după cum demonstrează faraonii egipteni care se căsătoreau frecvent cu frații lor. Familiile regale europene au privit acest lucru cu dispreț, dar exista un grad mare de similaritate între ele, încât bolile genetice erau frecvente.

Cercetarea a fost posibilă, deoarece persoanele cu părinți foarte înrudiți au întinderi ale secvenței de ADN cu puțină variație genetică.

Citește și:

Procesul de împerechere și reproducere al scorpionilor este de-a dreptul fascinant și uneori terifiant

Implicații serioase pentru viitorul omenirii. O cercetătoare avertizează că bărbații își pierd abilitatea de reproducere

Cum se reproduc, de fapt, albinele? O descoperire recentă a schimbat tot ce ştiam despre modul de reproducere