O descoperire rescrie istoria băștinașilor din Sicilia Antică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mulți istorici au considerat de-a lungul timpului că populația indigenă din Sicilia Antică nu dispunea de un teritoriu propriu și nu avea nici putere sau resurse economice. O nouă cercetare arată însă că activitatea comercială era o parte importantă a economiei pentru locuitorii așezării Monte Polizzo.

În general, istoriografia referitoare la Sicilia Antică este concentrată asupra imigranților greci. Deoarece rămășițele arhitectonice ale băștinașilor sunt relativ invizibile, în timp ce ale imigranților greci sunt monumentale, s-a crezut că populația indigenă nu avea nici teritoriu, nici putere și nici resurse economice.

Teoria acceptată de majoritatea istoricilor a fost că îndată ce grecii s-au stabilit pe insulă (în partea de vest, în 628 î.e.n.) au colonizat și au controlat majoritatea zonelor joase siciliene, economia și, implicit, populația indigenă.

Această perspectivă a contribuit la un dezechilibru și la o imagine distorsionată a rolului populației băștinașe, oamenii pe care istoricul grec Tucidide i-a numit elimi.

Într-o nouă cercetare, Cecilia Sandström, doctorandă în arheologie clasică și istorie antică la Universitatea din Göteborg (Suedia), demonstrează că „populația indigenă nu ar trebui privită ca un grup omogen, ci ca actori independenți cu propriile agende, gusturi și preferințe”, potrivit Heritage Daily.

Monte Polizzo, abandonat după un incendiu

Cercetarea a fost desfășurată asupra așezării de elimi din Monte Polizzo, situată în vestul Siciliei și poziționată strategic pe un munte, la aproximativ 700 de metri deasupra nivelului mării și la aproximativ 20 km de coasta de vest. Monte Polizzo se afla la jumătatea distanței dintre așezarea feniciană Motya, așezarea greacă Selinunte și cea mai mare așezare elimiană din Segesta. Situl arheologic se află la circa 35 de km de orașul Trapani, fondat de populația elimi.

Monte Polizzo a fost locuit doar 75 de ani, între 625 și 550 î.e.n. Așezarea de aproximativ 20 de hectare a fost abandonată după un incendiu major care a distrus fiecare clădire, cu excepția templului religios din acropole”, a precizat autoarea cercetării.

Cecilia Sandström a folosit metode interdisciplinare în studiul său. În afară de materialul arheologic, care arată în mod clar contactele comerciale cu diferitele popoare ale Mediteranei, ea a folosit analize palinologice, macrobotanice și geomorfologice ale împrejurimilor. Totodată, a investigat dacă râurile erau navigabile și puteau fi utilizate ca rute de transport.

Băștinașii din Sicilia Antică făceau comerț

„Locuitorii din Monte Polizzo erau ei înșiși comercianți activi”, a stabilit Cecilia Sandström.

Au fost descoperite în număr mare amfore de transport, importate și realizate dintr-un material diferit față de amforele destul de modeste găsit în alte așezări de băștinași care au populat Sicilia Antică.

„O idee răspândită printre cercetători este că ce se afla în aceste amfore importate era doar pentru elită, care le primea adesea ca daruri de la greci și fenicieni. Nu există dovezi pentru acest sistem de cadouri la Monte Polizzo. În schimb, descoperirile arată că tranzacționarea a fost o parte importantă a economiei așezării”, a precizat doctoranda de la Universitatea din Göteborg.

Un aspect diferit de așezările grecești, feniciene și alte așezări elimiene din vestul Siciliei este faptul că un număr foarte mare de amfore (în mare parte etrusce) sunt împrăștiate în întreaga așezare, nu doar în temple și casele „bogaților”.

„Varietatea originii amforelor arată, de asemenea, că oamenii de acolo aveau acces la diferite rețele care puteau fi accesate indirect prin așezările grecești și feniciene. Studiul arată, totodată, că au existat numeroase oportunități de contacte directe prin estuarele râurilor”.

Defrișări masive și agricultură intensă

Cercetarea condițiilor ecologice și economice din zonă a scos la iveală descoperiri unice.

Faptul că economia locală de la Monte Polizzo cuprindea creșterea animalelor și produse agricole, care este posibil să fi fost exportate împreună cu cherestea, nu reprezintă o surpriză. Analizele sedimentelor râurilor arată totuși că aceștia au defrișat în totalitate zona ce îi înconjura și că au cultivat pământul atât de intens încât solul fertil, bogat în humus, a fost în final erodat în mai puțin de 75 de ani”, afirmă autoarea studiului.

Mai mult, studiile geomorfologice au arătat că porțiuni mari din zona dintre coasta de vest și interior, unde se afla Monte Polizzo, au început să se transforme în mlaștini.

Autoarea cercetării afirmă că nu poate dovedi dacă boli precum malaria, care este documentată în Sicilia în secolul al V-lea î.Hr., erau deja răspândite în această zonă încă din secolul al VI-lea î.e.n.

„Combinația dintre defrișări și solul mai puțin fertil lăsat în urmă de elimiști a fost probabil un motiv suficient pentru a părăsi situl și a însemnat că nu s-au mai stabilit niciodată acolo”, a concluzionat ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Arheologii au descoperit lingouri dintr-un metal misterios, care ar putea proveni din Atlantida (FOTO)

Grecii au redeschis un teatru antic, construit în urmă cu 2.300 de ani

Cele mai bizare recorduri ale Antichitatii