Home » D:News » Arheologii au descoperit lingouri dintr-un metal misterios, care ar putea proveni din Atlantida (FOTO)

Arheologii au descoperit lingouri dintr-un metal misterios, care ar putea proveni din Atlantida (FOTO)

Publicat: 09.02.2015
Mai multe lingouri dintr-un metal misterios, care ar putea să provină din Atlantida, au fost descoperite pe fundul Mării Mediterane, în largul coastelor Siciliei, informează maxisciences.com.

Uneori este nevoie de o simplă descoperire arheologică pentru a relansa o legendă. Cu ocazia unei expediţii ştiinţifice submarine în largul Siciliei, arheologii italieni au descoperit 39 de lingouri dintr-un metal misterios.

Analizele efectuate asupra acestor vestigii sugerează faptul că ar putea fi vorba de legendarul oricalc, asociat în textele antice cu mitul Atlantidei.

Descris în numeroase texte antice, acest metal rar ar proveni, potrivit filosofului grec Platon, de pe legendara insulă Atlantida.

În total, 39 de lingouri în formă dreptunghiulară au fost aduse la suprafaţă. Ele au fost găsite în jurul unei epave care s-a scufundat în ape puţin adânci, la 300 de metri distanţă de portul din oraşul italian Gela.

Ambarcaţiunea ar fi eşuat în urmă cu aproape 2.600 de ani şi a fost descoperită în 1988 la o adâncime de doar câţiva metri. Potrivit arheologilor, corabia provenea din Grecia sau din Asia Mică şi se îndrepta spre Sicilia.

Corabia transporta la bordul ei acest metal, care era utilizat ca ornament, în momentul în care, prinsă într-o furtună puternică, s-a scufundat cu preţioasa încărcătură.

Epava găsită lângă coasta Siciliei    ( Source: Superintendent of the Sea Office, Sicily)Epava găsită lângă coasta Siciliei

Lingourile reprezintă o descoperire importantă, pentru că niciodată o cantitate atât de mare de oricalc nu a fost găsită în acelaşi loc.

Potrivit lui Sebastiano Tusa, arheolog la Oficiul Maritim din Sicilia, descoperirea „deschide importante perspective pentru cercetări ştiinţifice şi studierea străvechilor rute de aprovizionare cu metale din Mediterana antică”.

„Cunoşteam oricalcul graţie textelor străvechi şi câtorva obiecte decorative”, a precizat într-un comunicat acelaşi cercetător.

Textele scrise în trecut permit într-adevăr oamenilor de ştiinţă să îşi facă o idee despre acest metal misterios, chiar dacă originea şi compoziţia lui fac în continuare obiectul unor dezbateri aprinse.

Un aliaj între aramă şi zinc, potrivit istoricilor, oricalcul este un metal care seamănă cu alama, fabricat pe bază de zinc, cărbune şi aramă.

Lingourile descoperite recent au fost supuse unei analize de fluorescenţă cu raze X. Rezultatele experimentului au indicat un procent de 75-80% de aramă, 15-20% de zinc, dar şi urme infime de nichel, plumb şi fier.

Această caracteristică i-a determinat pe cercetători să creadă că au de-a face cu oricalc.

Bucăţile de metal descoperite pe epavă    (Source: Superintendent of the Sea Office, Sicily)Bucăţile de metal descoperite pe epavă

„Descoperirea confirmă faptul că, la un secol după ce a fost înfiinţat, Gela devenise un oraş bogat, cu artizani specializaţi în producţia de artefacte preţioase”, a explicat acelaşi cercetător italian, citat de Discovery News.

Astfel, lingourile erau în mod sigur destinate comerţului şi fabricării de noi produse. Specialiştii avertizează însă în privinţa concluziilor pripite. Lingourile nu constituie o dovadă a existenţei Atlantidei, au subliniat arheologii italieni.

„Descoperirea lingourilor a fost asociată cu Atlantida, pentru că, în «Critias», Platon menţionează metalul, ca fiind prezent pe continentul misterios şi folosit pentru decorarea templului lui Poseidon”, a spus Sebastiano Tusa.

Alţi cercetători evocă posibilitatea unui metal care ar reprezenta un amestec de alamă, aramă şi zinc, fără însă ca acesta să fie oricalc.

În ceea ce îi priveşte, profesorul Tusa şi colegii săi intenţionează să îşi continue cercetările din jurul epavei, în speranţa de a găsi şi alte vestigii la fel de importante ca lingourile descoperite recent.

Astfel de descoperiri permit oamenilor de ştiinţă să afle mai multe informaţii despre istoria Siciliei şi, mai ales, despre economia şi artizanatul din această regiune.

Atlantida („Insula lui Atlas”, în limba greacă) este numele unei insule legendare, menţionată pentru prima oară în două dialoguri ale lui Platon, „Timaios” şi „Critias”.

În relatarea lui Platon, Atlantida era o putere navală, cu baza pe o insulă (sau continent) aflată dincolo de Coloanele lui Hercule (Strâmtoarea Gibraltar), care a cucerit regiuni întinse din Africa şi Europa de Vest.

După o încercare eşuată de invadare a Atenei, Atlantida s-ar fi scufundat în ocean. Acest eveniment s-ar fi petrecut cu 9.000 de ani înainte de Solon (aproximativ 9500 î.e.n.).

Posibila existenţă a unei Atlantide reale a fost intens dezbătută încă din Antichitate, dar a fost de obicei respinsă de comunitatea ştiinţifică.

Puţin cunoscută în Evul Mediu, legenda a fost redescoperită de umanişti în perioada modernă. În prezent, Atlantida se regăseşte în cultura populară, de la opere ştiinţifico-fantastice la filme, seriale TV şi jocuri video, iar studiul existenţei sale face obiectul unei noi ştiinţe, numită atlantologie.

Sursa: Mediafax

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem